Valurile de duhuri ale lumii vin spre biserici, intră cu
oamenii și prin ziduri ca să stingă focul cel duhovnicesc. Preotul n-ar putea
să apere potirul de unul singur fără lupta îngerilor buni și a oamenilor prin care
aceștia lucrează.
Miza răutății este pierderea sufletelor și încetarea
Sfintei Liturghii. Atâta vreme cât fie și într-un singur loc în lume veșnicia
intră din nou în lume prin prefacerea sfintelor daruri, lumea nu e pierdută.
Atâta vreme cât undeva pâinea și vinul se prefac în trupul și sângele Lui putem
măcar respira aerul care Îl atinge, oricât de inaccesibil ne-ar fi acel loc.
Când un război pornește este pentru a înlocui rugăciunea
cu ura. Eroi sunt cei împinși la moarte, folosiți de cei care profită în
spatele lor. Eroi sunt cei cu rugăciunea în inimă în clipa morții, de orice
parte ar lupta. Eroi sunt apropiații celor căzuți, rămași în suferință acasă.
Nimeni din cei care conduc jocul morții nu este vreun erou și nici nu se fac
eroii din declarații date de la adăpost.
Când un război pornește este pentru a șterge Datrurile
sfințite de pe fața pământului. Este pentru a face inutilă răstignirea lui
Hristos, moarte și învierea. Pentru gloria stăpânilor lumii, foamea celor mulți
și sfidarea de a te arunca în gol în numele lui Dumnezeu sau al celor create de
el: credința, adevărul, frumusețea, binele, libertatea.
Asemenea unui cutremur, războiul, oricare ar fi el, naște
valuri călare pe care diavolii intră ca un tsunami în orașe, răstoarne case,
inundă biserici, îneacă suflete și vor să dea năvală în altar. Acolo un om
apără potirul, pe cât poate. Dacă s-ar crede singur, ar fi pierdut. Dacă s-ar
încrede în cei puternici, ar fi iarăși pierdut.
Deși ura nu poate învinge, pentru că a fost deja zdrobită,
este înspăimântătoare o astfel de viață: cu fața spre răutatea lumii și cu
Dumnezeu în mâini. Preotul este apărător al trupului și sângului lui Hristos în
fața războaielor lumii, ducându-l și pe al său lăuntric, pentru pacea tuturor.
Să nu vindem taina Lui, să nu punem lumescul cu răutățile
sale dând năvală spre grădinile mâinilor în care înflorește Potirul mai presus
de duhovnicesc. Să fim prieteni întru Hristos ai preoților lucrând cu toții la
apărare prin propria sfințire, spre blândețe fermă și dragoste.
