Psalmul 55 - pentru poporul ce se depărtase de la cele sfinte

Miluiește-mă, Doamne, că m-a necăjit omul; toată ziua războindu-se, m-a necăjit.

Călcatu-m-au vrăjmașii mei toată ziua, că mulți sunt cei ce se luptă cu mine, din înălțime.

Ziua când mă voi teme, voi nădăjdui întru Tine.

În Dumnezeu voi lăuda toate cuvintele mele toată ziua; în Dumnezeu am nădăjduit, nu mă voi teme: Ce-mi va face mie omul?

Toată ziua cuvintele mele au urât, împotriva mea toate gândurile lor sunt spre rău.

Locui-vor lângă mine și se vor ascunde; ei vor păzi călcâiul meu, ca și cum ar căuta sufletul meu.

Pentru nimic nu-i vei mântui pe ei; în mânie popoare vei sfărâma, Dumnezeule.

Viața mea am spus-o Ție; vei pune lacrimile mele înaintea Ta, după făgăduința Ta.

Întoarce-se-vor vrăjmașii mei înapoi, în orice zi Te voi chema. Iată, am cunoscut că Dumnezeul meu ești Tu.

În Dumnezeu voi lăuda graiul, în Dumnezeu voi lăuda cuvântul;

În Dumnezeu am nădăjduit, nu mă voi teme: Ce-mi va face mie omul?

În mine sunt, Dumnezeule, făgăduințele pe care le voi aduce laudei Tale.

Că ai izbăvit sufletul meu de la moarte, picioarele mele de alunecare, ca bine să plac înaintea lui Dumnezeu în lumina celor vii.