Are o forță enormă de rezolvare și o realitate bazată pe un aparent imaginar dacă nu înțelegi profund, practic, algebro-geometria vieții.
Ortodoxul e o ființă complexă, de aceea uneori greu de înțeles, ca tine.
Așa cum numerele complexe nu pot fi concepute fără fundamentul celor naturale, iar spațiile fără simpla numărabilitate, nici ortodoxia nu poate fi concepută fără fundamentul libertății simple de a trăi fără ea, fără modul general de a fi prin alocarea de resurse pentru atingerea unor scopuri. Nivelul de complexitate este la alegerea fiecăruia, după puterile sale, după bucuriile și tristețile din felurile pe care și le dorește în timpul pe care îl are, după felul de timp pe care și-l trăiește.
La mulți ani !
Realitate bază pe imaginar nu există, fie și el „aparent”. Profund nu înseamnă practic, ci teoretic. Mai rămâne întrebarea: cât de mult este bazată ortodoxia pe practică?
RăspundețiȘtergereAm citit în cartea aceea despre mândrie ce spunea un arhiepiscop din Sankt Petersburg: ”Cel smerit este ce urmează și crede neîncetat, iar cel mândru este cel ce caută interpretări voii lui Dumnezeu”. Evident, conform Sf. Ioan Scărarul, mândria este păcat de moarte. Sigur primul are mai multe șanse să se mântuiască. Dacă mă întrebi pe mine, prefer să urmez filozofia lui Platon din Phaidon (despre suflet), aceea că numai dorința perpetuă de cunoaștere și de înțelegere este cea care îți conferă calitatea de „drept” a sufletului după moarte.
Ortodoxia este eminamente practică. Ca să înțelegi despre ce e vorba în ea trebuie să lucrezi efectiv la despătimire deschizând calea pentru o eventuală luminare și îndumnezeire. Textul la care ai postat comentariul e o simplă metaforă, e un text artistic, nu teoretic.
RăspundețiȘtergereNu te grăbi cu urmatul vreunui filosof până nu îi scanezi pe toți. De altfel un filosof nu urmează pe nimeni, ci gândește pe cont propriu. După ce asimilezi greaca și latina va fi un bun moment să mergi direct la sursă.
Ca să înțelegi pe Ioan Scărarul cel mai bine e să-i citești Scara, însă nu cu un ochi teoretic, ci aplicând-o.
Bine, nu ma refeream strict la textul la care am postat comentariul, ci in general.
RăspundețiȘtergereIn legatura cu urmatul unui filozof fara sa am o viziune de ansamblu, ai dreptate. Ce voiam sa spun de fapt era ca ideea aceea (numai dorința perpetuă de cunoaștere și de înțelegere este cea care îți conferă calitatea de „drept” a sufletului după moarte) mi se pare, momentan, mai corecta.