Cauze obiective ale ascensiunii politice a extremismului în România

 

Ascensiunea controlată a extremismului este o reacție a unui stat tânăr și cu democrație imatură la situații specifice războiului hibrid. Se pot enumera câteva cauze mai specifice din perspectiva proceselor politice, a gestionării crizei sanitare și a dezvoltării istorice a statului.

 

Din perspectiva proceselor politice renaşterea PRM/ PUNR în alte haine sub numele de AUR are drept cauze obiective, în ordinea importanței estimate:

·         disponibilitatea resursei umane în serviciile de informații pentru aşa ceva. E deja o tradiție din național-comunism. Operativ reprezintă o externalizare din PSD dupā absorbția din trecut. Partea filetistā a Bisericii e convergentā în interese și susține mobilizarea la vot.

·         imaturitatea progresiştilor din USR-PLUS, incapacitatea de a se adapta realitāților sociale. Partea ateist militantā urmāreşte agenda personalā, nu e interesatā de servicii publice reale. A antagonizat mase de oameni cu vieți tradiționale, nu vede pādurea din cauza copacilor.

·         Mimetismul explicit al conservatorilor pro-ocidentali asociați PMP în raport cu surse occidentale şi elitismul lor structural principial, misecuvinism. Nu existā interes social larg pentru aşa ceva în Romãnia, gen Trump, Edictum Dei, etc. Cultura înaltā trebuie sā susținā organic acțiunea politicā, nu sā o împacheteze, folositor e un elitism funcțional. Ocuparea nişei a dus la blocarea dezvoltārii unei creștin-democrații locale adaptate la realitatea socialā.

·         propaganda exageratā în context epidemic, cu originea în mentalitāți şi interese scientiste medicale, care a crescut importanța relativā a celor de mai sus prin inhibarea participārii la vot.

 

Din perspectiva gestionării crizei sanitare, în ce privește chestiunea participării la vot, dincolo de narativele propagandei care culpabilizează cetățenii ca fiind iresponsabili – la fel cum s-a făcut pe tot timpul stării de urgență și de alertă, pot fi spuse următoarele :

·         Eroarea de fond e a celor care au gândit māsurile şi le-au susținut cu propaganda de stat: epidemiologii şi cine controleazā ofițerii acoperiți din mass media implicați în propagandă. Nu e prima oară când se poate observa o supra-reacție în moment de criză, ceea ce înseamnă că e vorba de o problemă structurală, de nivel strategic sau tactic.

·         Domnul PM Orban a decontat deja costurile recomandărilor științifice eronate pe care le-a pus în practică. Este ceva de luat aminte pentru oricine merge în orb pe mâna oamenilor de știință care vând ca reale proiecțiile lor slab fundamentate. Se aplică la orice nivel managerial. România are nevoie de un cadru instituțional care să permită asistarea deciziilor pe bază inter- și trans-disciplinară.

 

Din perspectiva dezvoltării istorice a statului la un nivel profund principala cauză obiectivă a situației este incapacitatea societății românești de a genera o clasă politică în măsură să gestioneze situația țării, o incapacitate structurală din considerente istorice (o remanență culturală), dar și una întreținută din interesele instituțiilor de forță de a avea resursă umană ieftină pentru asigurarea avantajelor materiale personale. Ca fenomene de moment care subliniază existența acestei cauze putem menționa :

·         Faptul că AUR este numai o manevră de canalizare a unor grupuri locale interesate sau naive ostile asocierii atlantice a țării, cum a fost şi Coaliția pentru Familie. Când lucrezi cu oameni din Clubul de la Roma ca propuneri de premier e clar că avem de a face cu un debușeu politic al acestor interese pentru controlare.

·         Faptul că prim-ministrul interimar nominalizat este un militar. Este un semnal evident că politicienii români nu mai sunt credibili în fața partenerilor atlantici în ce privește gestionarea țării, fiind percepuți probabil nu doar ca ineficienți și ineficace, ci și cu foarte slabă legitimitate.

 

Putem conchide că situația e sub control din punctul de vedere al instituțiilor statului cu sacrificarea intereselor directe ale majorității cetățenilor țării. Această sacrificarea nu este din rea din intenție, ci datorată unor constrângeri structurale socio-culturale și efectelor sinergice ale diferitelor tipuri de incompetență ale persoanelor implicate.

 

Nu e rezonabil să avem vreo așteptare pozitivă în termenii societății liberale din partea statului dacă nu vom contribui la dezvoltarea unei clase politice responsabile și competente. În acest moment sunt indicii că România se îndreaptă către un stat de tip autoritarist.