Despre iresponsabilitatea adepților trumpismului românesc

 Trumpismul ca opțiune pentru închidere mai mare naționalā și o vitezā rezonabilā de evoluție a instituțiilor globale fārā pretenții de guvernare globalā e ceva benefic în competiția cu oportunismul globalist transformat în business pe seama unor idealuri generoase internaționale. Una e ca prin programe ca Fulbright sau ale Comisiei Europene sā catalizezi o masā criticā pentru cooperare parțial bottom-up și parțial top-down, alta e sā ai un sistem de comandā și control internațional prin elite decuplate de mase și birocrații sā huzureascā pe spinarea celor productivi susținând contra lor o masā de asistați social și discriminați pozitiv. Dar aplicarea trumpismului în alte țāri unde nu a evoluat intern are aceleași probleme ca exportul abordārii cu care e în competiție, anume parazitarea oportunistā și sincretismul cultural cu niște curente care îl vor duscredita local. Trumpismul românesc e compromis de ambele fenomene:

- parazitarea la vârf, la nivel de candidat prezidențial, de un fost oportunist din domeniul dezvoltārii durabile. Probabil cā sunt mulți alții, statistic e inevitabil.
- sincretismul contingent cu filetismul local. În SUA nu existā filetism, la noi nu avea altā soluție, fārā nostalgici ceaușiști și filetiști, numai cu tineri cu nevoi puternice de apartenențā și persoane nemulțumite de sistem nu fācea procentele.

Ceea ce a discreditat decisiv trumpismul românesc este memoria istoricā aupra filetismului nostru, anume gena lui criminalā antisemitā, antiromi, antiminoritāți naționale și de gen. Profesorii și academicenii plini sau asociați trumpiști din România au cālcat pe cadavre și memoria publicā a crimelor din trecut ca sā rezolve o problemā realā de mutare a accentului pe procese interne țārii lor și pe demantelarea birocrației parazitare a problemelor internaționale europene și globale. Au pus în situații delicate pe toți colegii lor care coopereazā în alte țāri cu evrei, subminând eficiența programelor internaționale. Au acționat împotriva intereselor organizațiilor lor și a sponsorilor asociindu-i cu poziții antisemite incompatibile cu lumea civilizatā. Pe scurt, au acționat iresponsabil.

Acest fapt va rāmâne în memoria publicā alāturi de cele legionare și nicio persoanā rezonabilā nu îi va mai credita în afara domeniului lor de strictā specialitate academicā. Faptul cā intenționau desprinderea propagandisticā de partenerii de drum e irelevant. Sunt lucruri care nu se fac pentru cā pot scāpa prea ușor de sub control și dumnealor le-au fācut.

Ceea ce trebuie evitat dupā eșecul agresiunii iliberale oportunist-fundamentaliste asupra societāții românești este: - sā sārim în puțul progresist. Acesta își are locul firesc în ecosistemul cultural ideologic, dar are aceleași înclinații autoritariste dacā i se dā prea mult apā la moarā.

- marginalizarea tip Antipa a profesioniștilor enablers ai agresiunii oportunist iliberale. Pentru cine nu știe, Antipa a fost marginalizat social și științific dupā WW1 pentru cā fusese filogerman, ceea ce nici n-avea cum sā nu fie pentru cā era atașat academic locului unde se formase, însemna sā fie un trādātor.

A spune lucrurilor pe nume și a limita accesul la poziții de control al resurselor de scarā mare e suficient, trebuie lāsați și încurajați pe nișa lor de expertizā. Fārā asta nișa va fi ocupatā de persoane cu nivel mult mai slab, ceea ce în cazul Antipa a întârziat dezvoltarea domeniului managementului resurselor naturale cu zeci de ani, a facilitat erori istorice ca îndiguirea pe scarā mare a luncii Dunārii, a facilitat securitzarea sectorialā a mediului cu toatā ineficiența economicā și academicā în care trāim mult mai prost decât am fi putut trāi prin valorificarea expertize acelui om.