A fi în vârf şi a vedea cum nu poţi ajuta cu nimic. Undeva departe arde o casă, e prea târziu să te îndrepţi într-acolo. Vei ajunge oricum prea târziu. Dar te duci, pentru că altfel nu vei mai fi în vârf, iar ambiţiile tale vor ajunge la closet.
Cum poţi gestiona răul? Nu răul relativ, ci pe cel absolut. Diavolul adică? Fie şi pe el. Dacă binele nu izvorăşte singur din miezul ţării, dacă doar răul erupe, ce poţi face?
Este acesta un scenariu realist? Nu spun asta. Este doar o realitate.
Capcana politicului e un caz particular al capcanei conducerii. Prin aceasta înţeleg extinderea dincolo de puterile umane fireşti a ambiţiilor organizaţionale. Dacă nu este sacrificiu de sine managementul este o abjecţie, asta o ştie orişicine a făcut vreodată asta.
Că prea mulţi aleg abjecţia? Acesta este Răul. Fără iluzii împotriva lui trebuie să luptăm cei care vrem altceva. Nu la vârf este soluţia, ci la bază. La vârf este capcana. Transformă zâmbetul în grimasă, iar strângerea de mână în rezervă prudentă, rece. Totul pentru mai bine depinde exclusiv de ce facem noi. Aici, acum, fiecare. Laşii să nu se amestece, măcar atât.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu