Despre nerușinare și drumul către ea

Nerușinarea poate fi asociată multor tipuri de fapte imorale. Unele dintre acestea sunt descrise mai pe larg în lucrările de morală, altele mai puțin, după cum au preocupat oamenii. Furtul, lăcomia, păcatele sexuale, plagiatul, trădarea, pot fi făcute fără sau cu nerușinare. În acest text ilustrez trecerea graduală spre nerușinare folosind termeni aplicați de obicei imoralității sexuale, iar apoi interpretez prin analogie situația plagiatului.

Sunt trei termeni din greaca veche care permit caracterizarea degradării sexualității omului spre nerușinare, și anume Porneia, Akatharsia, Aselgeia (compilat după [1]).

1 Porneia: este imoralitatea sexuală la modul generic. Etimologic se pare că este legată de verbul pernumi, care înseamnă a vinde. El sau ea sunt un simplu instrument prin care sunt satisfăcute nevoile de senzualitate. În Grecia antică era la ordinea zilei. Demostene: "Noi ținem amante de plăcere, concubine pentru necesitățile zilnice ale corpului, dar avem soții pentru a naște copii legitimi și pentru a avea un custode demn de încredere pentru căminele noastre" (Contra lui Naera, citat, Athenaios, Banchetul Sofiștilor 573B). Pentru lumea greco-romană imoralitatea benignă, pentru plăcere, în domeniul sexual nu era imoralitate, era o practică și un obicei încetățenit.

2 Akatharsia: dorințe triviale, motivații josnice, indecență. La origine însemna murdărie fizică, materială, de ex. impuritățile din jurul unei răni (Hippocrates fract. 31). Apoi termenul este folosit pentru a descrie desfrânarea unei femei ușoare, ori pentru a descrie necurăția morală care distruge o națiune. Demostene îl folosește referindu-se la josnicia intolerabilă a unui om care în mod ostentativ și-a încalcat jurământul pentru a jigni un prieten, și care mai pretinde că îi este prieten. Akatharsia este viciu moral care te dezgustă la vederea lui. Cuprinde trei idei:

- Calitatea a ceea ce este întinat și murdar. Există un fel de gândire care poate reduce cea mai frumoasă acțiune la o motivare josnică și poate să pângărească lucrurile cele mai pure.

- În această impuritate există o calitate respingătoare. Există un gen de persoane care se cred uneori deștepte, când, de fapt, ele stârnesc în mintea ascultătorilor și a celor cu care intră în contact, pur și simplu, un cutremur de dezgust.

- În acest cuvânt rămâne ideea a ceea ce separă pe om de Dumnezeu. Păcătosul care se laudă cu impuritatea lui a ridicat o barieră între el și Dumnezeu.

3 Aselgeia: lascivitate, destrăbălare, indecență, cuvânt rău, înverșunare (nota mea: de ex. cineva te întreabă, cu un zâmbet sincer și ironic pe  buze: "Sunt un desfrânat, nu ?", ori "Sunt o desfrânată, nu ?". Aici este mai mult decât akatharsia). Porneia indică fapta imorală într-o anumită sferă a vieții, akatharsia înseamnă pângărirea întregii personalități, aselgeia indică o dragoste de fapte imorale atât de necugetată și de insolentă încât omul a încetat a se mai preocupa ce crede Dumnezeu sau oamenii despre acțiunile sale. În aselgeia fapta imorală atrage după sine pierderea rușinii.

Platon folosește termenul aselgeia cu privire la atitudinea de totală nerușinare a ticăloșiei (Republica, 424E). Demostene îl folosește cu privire la brutalitatea unui om rău. Grecii au definit-o ca violență îndrăzneață și insultătoare. Cuprinde trei caracteristici:

- denotă o acțiune destrăbălată și indisciplinată, a unui om care este la cheremul pasiunilor lui.

- nu are respect nici față de persoane, nici față de drepturile altuia. Orice considerație pentru sentimentele altora a încetat să mai existe.

- denotă o completă indiferență față de opinia publică și față de decența publică. Un om poate foarte bine să înceapă să facă un lucru rău în secret. El poate să iubească lucrul acela și chiar să fie stăpânit de el, dar totuși îi este rușine de el. Dar poate să ajungă într-o fază în care îl face ostentativ.

Aselgeia denotă un act al unui caracter care a pierdut tocmai ceea ce trebuie să constituie cea mai importantă apărare a sa - respectul de sine și sentimentul de rușine (aici se încheie textul compilat din sursa [1]).

Copiatul și plagiatul pe furiș, cu teamă, este stadiul de porneia. Copiatul și plagiatul pe față, cu sânge rece, dar știind că nu e în regulă ce faci chiar dacă îți raționalizezi decizia de a frauda invocând diverse motive (de ex. că toți fac la fel și nu merită să faci efortul să înveți sau să scri tu însuți), este stadiul de akatharsia. Bravarea cu copiatul și plagiatul, mândrirea că ai făcut asta, discutarea în public despre ce ai făcut ca despre ceva care nu are nimic rău în el, contestarea publică victorioasă, ironizarea celor care te critică, calificarea lor drept fraieri, este stadiul de aselgeia.

La aselgeia te poate împinge și grupul din care faci parte, împotriva tendințelor tale caracteriale. Un profesor prins cu plagiatul confirmat și de o personalitate a comunității academice din care face parte spune că el va pleca din facultate, dar toți ceilalți profesori plagiatori neprinși îl susțin și împing să rămână, să spună că albul e negru, să le redefinească. El va fi împins spre insolență nu de caracterul lui, ci de frica de cei din jur și de frica de a pierde resurse materiale, status social.

Alt exemplu, mai relevant public. Reacția inițială a lui Ponta la acuzațiile de plagiat a fost rușinoasă, a spus că poate renunța la titlu. Dar a devenit aselgos pentru că a fost împins la asta. Ziariștii au avut editoriale în care l-au criticat că poate renunța cu atâta ușurință. Partidele din coaliție au făcut presiuni. Cei care manipulează o persoană să facă rău o încurajează să fie aselgos, să fie mândră de ceea ce face, să își asume răul cu toată ființa lor, să se considere justificat sau justificată în ceea ce face. Românii au încurajat insolența lui Ponta votându-l pentru a se răzbuna pe suferințele datorate altor persoane și pentru a avea în frunte un om care să le facă suportabilă propria lor nerușinare cu privire la alte fapte imorale generalizate, de ex. mica corupție.

Esențial pentru o viață suportabilă într-o comunitate sau societate este ca nu toți oamenii care o compun să devină aselgos, chiar dacă manifestă akatharsie în masă.

___

[1] Barclay W., 1992, Analiza semantică a unor termeni din  Noul Testament, Wheaton, Illinois, USA

( acest articol pe contributors cu diverse comentarii aici: http://www.contributors.ro/editorial/despre-neru%C8%99inare-%C8%99i-drumul-catre-ea/ )