Etica și religia: discipline separate și obligatorii

(pe contributors aici: http://www.contributors.ro/dezbatere/etica-%C8%99i-religia-discipline-separate-și-obligatorii/ )

Circulă de o vreme pe agenda publică întrebarea: ce este mai bine, etică sau religie în școli?

Această întrebare este o tipică manipulare prin răspuns indus. Răspunsul adecvat într-o societate cu grupuri semnificative de persoane credincioase și necredincioase este mai degrabă următorul: nici doar etica, nici doar religia, ci ambele sunt necesare în școli.

Aduc următoarele argumente în favoarea răspunsului propus:

1. Disciplinele nu se suprapun în termeni de conținut. Pentru cineva care nu crede etica este o disciplină cu finalitate în ea însăși care susține comportamente cu utilitate publică. Pentru o persoană religioasă etica de un anumit tip este un instrument pentru un mod de viață ale cărui valențe morale au utilitate publică.
2. Etica și religia sunt complementar informative și formative pentru grupurile oamenilor fie credincioși, fie secularizați. Cu privire la valoarea valențelor formative pentru grupul lor țintă nu mai trebuie aduse argumente. Ar putea fi subliniat doar faptul că valoarea formativă a religiei pentru un necredincios este nulă, iar a eticii argumentate în termeni seculari pentru un credincios tot nulă. Valoarea valențelor informative ale eticii seculare pentru credincioși și ale religiei pentru seculari stă în cunoașterea modului de gândire al oamenilor cu valori distincte care adesea au retorici publice adversative. Cunoașterea bună a străinului ca mentalități este o precondiție a toleranței în democrație.
3. Etica susține cultura cosmopolită și integrarea cetățenilor români fie și temporar în alte societăți europene, religia susține cultura identitară națională sau grupală. Monopolul religiei asupra formării comportamentelor morale duce la o descentralizare excesivă în raport cu proiectul european. Monopolul eticii ar duce la facilitarea unei centralități excesive, la pierderea diversității culturale și a capacității adaptative la factori perturbatori din afara Europei asociată ei.
4. Pentru tinerii cu potențial de largă respirația culturală etica și religia sunt ambele și formative și informative, puntea dintre ele putându-se construi prin lecții specifice de raportare reciprocă în chiar aceste discipline și prin intermediul orelor de filosofie din liceu.
5. Există instituții capabile să producă eticieni profesionalizați, și anume secțiile de moral-politică ale facultăților de filosofie din marile universități ale României, așa cum există mii de persoane specializate pe didactica religiei și secții specializate la facultățile de teologie. Au existat proiecte de cercetare în marile universități dedicate profesionalizării ocupației de etician.
6. Cunoștințele și abilitățile dobândite la etică și religia se manifestă în nișe diferite relevante pentru faptele morale în societate, etica mai ales la nivelul standardelor diverselor corpuri profesionale, iar religia în special în zona privată.
7. Etica seculară prin diversitatea disputelor asociate diferitelor teorii etice este incapabilă să formeze capitalul social național pe care îl formează bisericile la ora actuală, religia la rândul ei este incapabilă să intervină în comportamentele intra-organizaționale și să modificile culturile imorale din instituțiile publice ale unui stat secular. Absența oricăreia dintre ele duce la creșterea costurilor de tranzacție la diferite scări de agregarea socială și la reducerea productivității de ansamblu a societății.
8. Competiția în producerea comportamentului moral la cetățeni nu poate fi decât benefică pentru societate. În România nu dă moralitatea pe din-afară. Nici profesorii de religie nici cei de etică nu sunt în mod necesar persoane morale. Cei din aceste domenii o știu foarte bine. Tentația imoralității când ai monopolul este mai mare decât când nu îl ai. Este de așteptat ca o competiție constructivă să ridice standardele resursei umane care predă. Competiția nu poate fi decât constructivă în acest domeniu deoarece apelul la mijloace imorale pentru impunerea intereselor de breaslă ale eticienilor și profesorilor de religie ar discredita breasla.
9. Existența eticii în școli garantează statutul secular al statului sub potențialele presiuni politice interne și externe, existența religie garantează că nu vom cădea în capcana utopiilor raționaliste ale altruismului secular.

Pe baza argumentelor de mai sus opinia mea este că atât religia, cât și etica trebuie să fie discipline obligatorii în școli și licee. Fără nici un fel de cerere pentru a ne înscrie copiii la ele.