"mi se pare a fi absolut cert că foarte multe
din Originea se vor dovedi vechituri;
dar aștept și nădăjuiesc că ceea ce va rămâne
va fi cadrul (framework)"
Darwin (apud Flonta 2010)
Rezumat
Am făcut o analiză a textului darwinian prin care am identificat ce tipuri de obiecte productive sunt asociate limbajului teleologic utilizat în „Originea speciilor” şi prin ce fel de proprietăţi observabile obiectiv sunt ele caracterizate de Darwin. Pe baza rezultatelor analizei textuale şi folosind un set de presupoziţii cu privire la ce înseamnă un obiect al cunoașterii ştinţifice am reconstruit structura formală a obiectelor productive care pot suferi selecție și am derivat din ele celelalte obiecte productive identificate în OS. Structura reconstruită a obiectelor productive care pot suferi selecție permite definirea termenului “scop”, asociat implicit limbajului teleologic Darwinian (şi oricărui limbaj teleologic din teorii ştiinţifice despre producţie naturală şi umană, evoluţioniste sau nu) prin termeni care se referă strict la proprietăţi observabile obiectiv. În acest fel termenul “scop” este eliminat ca termen primitiv neobiectiv prezent implicit într-o teorie despre obiecte productive şi este consolidat caracterul ştiinţific tare ale teoriei darwiniene.
1 Introducere
Limbajul folosit de Darwin în “The origin of species by means of natural selection” (acronim OS; Darwin 1999[1]) este teleologic[2]. Ceea ce este denumit cu sintagma „limbaj teleologic” în OS este un limbaj despre producția biologică (prin care se discută selecţia naturală) și producţia umană - economică, organizațională (prin care se discută selecţia artificială). Darwin pare să facă apel la entități care au scopuri și la explicații care fac apel la scopuri. Un critic neprietenos ar spune chiar că el face apel la astfel de entităţi teleologice. Dar scopurile nu sunt un tip de entități care corespund criteriilor tari ale cunoașterii științifice (comunicarea intersubiectivă și testarea intersubiectivă[3]), nu sunt entități obiective. Dacă noțiunea de scop ar fi de nedespărțit de fondul teoriei lui Darwin, atunci teoria sa nu ar fi ştiinţifică.
Strategii argumentative pentru a susţine caracterul ştiinţific al evoluţionismului în faţa acestei critici pot fi: 1) să arătăm că, deşi teoria darwiniană asumă existenţa unor entităţi cu scop, procesele cercetate sunt independente ontic de aceste scopuri, şi în acest sens obiective; se poate face aceasta apelând la o teorie ierarhică de organizare a obiectelor productive, dar nu vom urma această strategie aici deoarece menţinerea termenului scop ar fi compatibilă (cel puţin retoric) cu interpretări nenaturaliste ale evoluţiei; 2) să înlocuim explicațiile prin scop aparent sau real cu explicații naturaliste şi 3) să definim scopul făcând apel la entităţi obiective.
A doua strategie argumentativă este urmată de Mayr (2004[4]), o autoritate în domeniul biologiei evoluţioniste. Mayr naturalizează scopul aparent (“teleonomic process or behavior”) prin apel la programe genetice și scopul real („purposive behavior in thinking organisms”) prin apel la funcționarea sistemului nervos al organismelor superioare. În această abordare: 1) se acceptă că entitatea teleonomică se referă la o entitate care nu are scop în mod real, dar pare că are, și se acceptă că organismele care gândesc au scop în mod real; 2) termenul teleonomie ne ajută să eliminăm rolul explicativ al noțiunii de scop din limbajul științific al biologiei organismelor care nu gândesc; deși definiția teleonomiei prin sintagma „ca și cum ar avea scop” continuă să facă apel la termenul scop, prin acastă utilizare a termenului nu facem decât să spunem că avem în paralel cu explicația științifică prin cauze naturale și o explicație implicită în limbaj comun (prin scop), nerelevantă științific și anterioară istoric celei științifice; 3) nu avem o reducere ontică naturalistă a scopului real[5] și nu avem o explicație a faptului că putem explica în limbaj comun prin apel la scop aparent.
În acest text urmez a treia strategie, complementară cu cea ilustrată mai sus prin poziția lui Mayr, şi construiesc o soluţie definiţională pentru eliminarea conceptului de scop în genere şi în particular din discursurile evoluţioniste. Poarta de intrare pe care am ales-o pentru rezolvarea acestei probleme este analiza semnificaţiei Legii creşterii cu reproducere (LCR - The Law of Growth with Reproduction[6]) menţionată de Darwin în OS.
După ce a precizat ce înțelege prin natură și legi (natura este acțiunea și produsul agregat al multor legi naturale, iar legile sunt succesiuni, asocieri de evenimente, citatul 1 în tabelul din Anexa 1)[7], a definit specia în mod pragmatic (2, 3), a arătat că legile naturii trebuie să explice producția de forme noi (4) și şi-a precizat poziţia în ce priveşte apariţia formelor originare (5), Darwin enunță în OS șase legi ale naturii responsabile pentru apariția formelor noi: Legea creșterii cu reproducere, variabilitatea, o Rată de creștere numerică atât de mare încât duce la Lupta pentru existență și, în consecință, la Selecția naturală, care la rândul ei duce la Divergența caracterelor și Extincția formelor mai puțin îmbunătățite. Tot ce mai aflăm în mod direct din text despre LCR este că trebuie înțeleasă în contextul economiei naturii, nu doar ca tipar de variație a biomasei și numărului de indivizi (7), ființele vii încercând să ocupe un loc liber din economia naturii[8]. Am putea considera, în acord cu definiția legilor dată de Darwin, că LCR spune că toate organismele cresc și se reproduc, dar aceasta este o simplă parte a definiției organismelor şi, în plus, ar rămâne neclar în acestă situație de ce Darwin spune că legile care susțin formarea de specii, între care se află și LCR, sunt complexe și puțin cunoscute (4). Putem observa însă că LCR în forma simplă asumată mai sus nu asigură trecerea de la creștere cu reproducere la lupta pentru existență care ulterior stă la baza selecției. Lupta pentru existență nu are sens dacă organismele pur și simplu cresc și se reproduc, ci doar dacă fac acest lucru folosind resurse care sunt limitate, și care, fiind limitate, duc la lupta organismelor pentru aceste resurse. Ne putem aştepta, aşadar, ca informaţii suplimentare despre semnificaţia LCR în OS să obţinem analizând în detaliu limbajul teleologic folosit de Darwin.
2 Metodă
Având un set de presupoziţii cu privire la cum poate fi caracterizat un obiect al cunoașterii ştiinţifice am făcut o analiză textuală a limbajului teleologic darwinian din OS, am reconstruit pe baza rezultatelor analizei textuale obiectele productive asumate de Darwin în această lucrare, iar în final am definit termenul „scop” (în genere şi în particular pe cel aparent de creştere cu reproducere surprins de LCR) folosind rezultatele reconstrucţiei.
Presupoziția de la care plec este că un obiect al cunașterii științifice este caracterizat prin:
1. un model de observare a proprietăților (dă statutul de observare a proprietăților obiectului)
2. un model structural al sistemului de proprietăți (1 și 2 dau statutul ontologic, de individuare a obiectului)
3. unul sau mai multe modele de investigare a legilor caracteristice obiectelor individuate prin modelul de observare și cel structural de la punctele 1 și 2 (modele de investigare a legilor dau statutul epistemic al obiectului)
Prin model structural înțeleg un discurs teoretic științific (exprimat sau nu în limbaj matematic) creat pentru a caracteriza relațiile dintre proprietățile observate și al cărui referent este structura obiectului științific. Prin discurs teoretic științific înțeleg ceea ce este acceptat ca atare de către comunitatea oamenilor de știință dintr-un anumit domeniu disciplinar. Structura la care se referă modelul structural de la punctul 2 este de același tip ontic cu proprietățile observate la punctul 1 (materiale sau mentale). Sensul termenului „structură” folosit aici este diferit de cel al termenului „structură” din interpretarea structuralistă a teoriilor științifice (Pârvu 2000), fiind mai aproape de cel al termenului „structură” din teoria sistemelor. Spre deosebire de teoria sistemelor aplicată obiectelor materiale, unde structura descrisă empiric este compatibilă cu un realism tare, structura pe care o avem în vedere aici este doar un referent accesibil indirect printr-o construcție teoretică având drept scop modelarea relației dintre proprietățile observate. Obiectul real nu este doar structura, ci este setul de proprietăți observate și structura. Modelele 1 și 2 permit caracterizarea obiectul real (în limitele realismului modest menționat), iar modelul 3 pe cea a unor obiecte aparente, metodologice, prin care este cercetat un obiectul real. Obiectul real asigură stabilitatea și coerența teoriei, iar obiectele aparente (diferitele modele științifice de studiere a obiectului real) asigură schimbarea, perfecționarea teoriei. Unui unic obiect real îi pot corespunde mai multe obiecte metodologice. În sensul pe care îl utilizăm aici obiectul real este un obiect intra-teoretic, nu un obiect absolut real, independent de teorie și de alte discursuri în care este formulat modelul de observare a proprietăților[9].
Pentru analiza textuală am folosit ediția a 6-a a lucrării în format electronic, care oferă facilități de căutare. Termenii cheie căutați au fost: “production”, „good” (ca substantiv, bine al unei entități, dar și în expresii ca „good for”), „goal”, „purpose”, „means” (mijloace, dar și în „means for”, „means of”, etc), „service”, „variation”, „natural selection” (în ocurențele în relație cu termeni cu implicații teleologice), „fitness’ (în ocurențe asociate cu termenii anteriori).
3 Rezultate
3.1 Analiza textuală
Tabelul din Anexa 1 include 55 de citate din „Originea speciilor” sortate în funcție de termenul pentru care sunt relevante. La primele citate ne-am referit în introducere, pe celelalte le discutăm mai jos.
Un termen cheie este cel de producție, care presupune implicit pe cel de obiecte care produc. Darwin nu le explicitează pe acestea din urmă, însă putem stabili din utilizarea verbului a produce că Darwin asumă următoarele tipuri de obiecte productive:
· fermele în care are loc selecția naturală și, prin extensie, organizațiile umane (8). Fermele produc rase, varietăți (forme biologice de tipul varietăților).
· natura produce forme, specii, ca și omul (9). Darwin recunoaște că limbajul implică o personificare a naturii (1). Diversitatea în natură (18) este rezultatul net al speciației și extincției formelor (10). Producerea speciilor se face prin succesiunea generațiilor de organisme și selecție naturală (11), așa cum cea a varietăților domestice se face prin selecția artificială (12).
· părțile din natură produc forme noi, iar părțile diferite geografic, climatic au produse diferite (13).
· speciile produc („procreate” eng.) noi specii (14), situație aparent în contradicție cu statutul pur metodologic al speciilor (2,3).
· organismele produc părți ale lor și obiecte care susțin producția generație următoare (15). Produsul reproductiv al organismelor este mijloc pentru supraviețuirea speciilor (16).
· organismele produc și părți ale lor care susțin scopuri particulare diferite de cel de creștere cu reproducere (scopuri instrumentale, 17)
Așadar obiectele productive explicite în OS sunt organismele, speciile și natura sau părți ale ei. Scara de spațiu și timp care trebuie aleasă pentru observarea producției diferă de la un obiect la altul: parte din organism și din ciclul de dezvoltare al unui organism, organism întreg și ciclu de dezvoltare al unui organism, populație de organisme și scara de timp a speciației, zonă geografică mare (continent, ape, etc) sau întreaga suprafață terestră și scara de timp a evoluției pe termen lung.
Nu toate aceste obiecte productive sunt caracterizate de scop aparent explicit sau implicit:
· există bine, și implicit scop, al organismelor (23), cum este scopul de apărare (24) și alte scopuri obișnuite (31) , toate susținând creșterea cu reproducere (subzistență 26, creștere 30, autofertilizare 25). Dar scopurile instrumentale ale organismelor sunt doar aparente, ca și cum ar fi scopuri (25).
· există bine, și implicit scop, al comunităților organizate de organisme, cum sunt albinele (22)
· există bine al speciei (19). Dar binele speciei pare să fie unul aparent, ca și cum ar exista (20, posibilă menționare singulară a personificării speciei). Binele speciei („scopul„ ei) pare să fie menținerea ei pe durată cât mai mare de timp (supraviețuirea, 21)
· natura nu are scopuri, dar în ea are loc urmărirea unor scopuri generale pe diferite căi, de unde diversitatea foarte mare a formelor (18)
Au scopuri aparent, așadar, organismele (scopuri instrumentale, obișnuite, care susțin scopul de creștere cu reproducere), comunitățile organizate de organisme și speciile. În câteva cazuri se afirmă explicit că scopurile instrumentale ale organismelor sunt ca și cum („as if”) ar fi scopuri. Cel puțin într-un caz pare să existe o astfel de afirmație și în cazul scopului speciilor[10].
Există un număr mare de afirmații explicite cu privire la mijloace (care implicit servesc unor scopuri aparente). Am văzut că în câteva situații se afirmă că organismele sunt mijloace pentru specii, ceea ce susține ideea că speciile au scop aparent. Însă marea majoritate a foarte numeroaselor exprimări de acest tip se referă la mijloacele care susțin scopurile organismelor. Putem identifica următoarele tipuri de situații:
· instrumente pentru om (27)
· mijloace, resurse externe pentru organism (26)
· entități care furnizează servicii din exterior organismului (de ex. transportă polen, 28)
· entități care furnizează servicii din interior organismului (29)
· entități care sunt resurse interne pentru organisme (nutrienții 30)
Din analiza limbajului teleologic din OS rezultă că scopul aparent al organismelor, prin analogie cu scopurile omului, poate fi atins prin folosirea unor mijloace (obiecte materiale care reprezintă resurse sau care furnizează servicii) din exteriorul organismelor și din interiorul organismelor. Tipurile interne și externe de mijloace se diferențiază în funcție de scara de observare: cele interne au scară mai mică decât cea a organismelor (părțile lui), iar cele externe au scară mai mare decât cea a organismelor (stabilirea caracterului de resursă al unui obiect extern se poate face doar observând atât obiectul extern cât și organismul care îl folosește, deci observând la o scară mai mare decât a organismului).
În continuare să vedem care este relația dintre variație și mijloacele necesare organismului. Resursele interne, părțile sunt cele care suferă variație (31). Variațiile au cauze, nu sunt întâmplătoare (32) și sunt datorate unei forțe interne[11] (33), care explică însă doar variații mici, nu modificări structurale majore (33)[12].
Selecția naturală se face pe baza scopurilor aparente ale organismelor și susține scopul aparent al speciilor (35). Există o tendință de perfecționare în sensul unei mai bune adaptări în urma selecției naturale, dar ea este contingentă (nu există o lege a progresului) (35). Selecția se face pe baza supraviețuirii celui care este mai potrivit [13] (36), prin eliminarea indivizilor care sunt mai puțin potriviți (37). Nu ni se spune explicit ce înseamnă cel mai potrivit. Termenul care denumește „faptul de a fi adecvat, potrivit”, fitness, apare doar de două ori în OS. În prima ocurență se referă la potrivire pentru un scop instrumental subsumat creșterii cu reproducere (44), iar a doua oară apare cu referire la ideea noastră subiectivă cu privire la faptul de a fi potrivit în raport cu un fapt de a fi potrivit obiectiv, al organismelor în natură (55, putem avea o idee, o reprezentare, despre faptul de a fi potrivit, care nu trebuie neapărat să coincidă cu ce găsim în lumea vie în situații particulare).
Putem afla mai multe urmărind ocurențele cuvântului “fit” (adecvat, potrivit) și ale altora din familia sa, „fittest”, „fitted” (38-54). Există o variație a potrivirii (39, 47), de care este legată producția de specii noi și coadaptările. Ne amintim că variația avea loc la nivelul părților, deci fitness-ul trebuie să reflecte proprietăți ale resurselor interne ale organismului (38, 39) în raport cu scopurile finale aparente de supraviețuire și reproducere (40), sau cu scopuri aparente intermediare, instrumentale în vederea scopului final al organismului (41, 44, 48). Variația părților afectează potrivirea (49, 51), potrivirea crește când variațiile fac ca părțile să fie mai utile pentru atingerea scopurilor (42). Potrivirea depinde și de comportamentele organismului și de structura generală (aranjamentul părților, 43). Potrivirea depinde și de resursele externe ale organismului, mediul extern poate să se potrivească în diferite grade (45, 46, 49). Variațiile care duc la creșterea potrivirii pentru scopuri instrumentale influențează rezultatele selecției doar în anumite circumstanțe, când nu sunt prioritare alte scopuri instrumentale (50, 51). Gradul de potrivire de la o generația la alta nu crește dacă, în anumite circumstanțe, nu există competiție (52, 54; se păstrează în prezent forme vechi). Creșterea gradului de potrivire de la o generație la alta poate însemna și regres al planului de organizare, există doar o potrivire relativă, nu absolută (53, 54).
Dat fiind că potrivirea este un termen cheie pentru selecția naturală, iar aceasta este introdusă prin analogie cu selecția artificială, rezultă că potrivirea trebuie să fie un termen cheie și pentru selecția artificială. Despre sensul acestui termen în cazul selecției artificiale nu există nici o mențiune în OS.
Dintre obiectele productive darwiniene din OS doar organismele și un obiect neexplicitat asociat selecției artificiale pot suferi selecție, în timp ce despre specii și natura sau părți ale ei nu sunt dovezi textuale că sunt unității ale selecției.
3.2 Reconstrucţia obiectelor productive
3.2.1 Obiecte productive care pot suferi selecție
Un obiect (al cunoașterii științifice) productiv ”i” care suferă selecție este un sistem de forma
(Pi, Ii, Gi, Ij, Gi, Mreli, Mrelj, S, Mob)
unde:
Proprietățile care trebuie observate sunt:
Pi, o proprietate sau un set de proprietăți care descriu producția obiectului i, cu i de la 1 la n, unde n este mărimea populației și n ≥ 2
Ii, un set de proprietăți observabile la scări (spațio-temporale sau doar temporale) mai mici decât scara maximă a obiectului aparent teleologic i (observabilitatea la diferite scări poate fi modelată independent de modelul de producție printr-o teorie ierarhică)
Gi, un set de proprietăți observabile la scara maximă a obiectului aparent teleologic i
Ij, seturi de proprietăți observabile la scări mai mici decât scara maximă a obiectelor aparente teleologice j, cu j de la 1 la n exclusiv i
Gj, un set de proprietăți la scara maximă a obiectelor aparent teleologice j
Mreli un set de proprietăți relaționale ale mediului în raport cu obiectul aparent teleologic i (mediul „subiectiv” al obiectului aparent teleologic i caracterizat din perspectiva observatorului științific)
Mrelj sunt seturi de proprietăți relaționale ale mediului în raport cu obiectele aparent teleologice j, de la 1 la n exclusiv i.
Mob sunt proprietăți intrinseci și relaționale ale mediului obiectelor aparent teleologice, exclusiv Mrel (mediul „obiectiv” al obiectelor aparente teleologice i și j caracterizat din perspectiva observatorului științific)
S este structura sistemului de proprietăți caracterizabilă printr-un model structural decompozabil într-o lege de producție[14] de tipul Pi = L(Ii, Gi, Ij, Gj, Mreli, Mrelj) și modele structurale fizice (eventual ierarhice) ale unor entități de mediu (vii sau nevii) prin care se relaționează Mreli, Mrelj și Mob. Cuplarea sub-modelelor de producție și de mediu se face la nivelul Mrel. Cuplarea modelelor structurale ale mai multor obiecte productive se face la nivelul P și Mrel (P sau o proprietate legată printr-un model structural al unei entități de mediu de P dintr-un obiect este Mrel în alt obiect).
Unitatea potențială a selecției este un sistem (Pi, Ii, Gi, Mreli, S) (sistem de dezvoltare, Iordache 2009)
Și, pentru a avea loc selecție, sunt îndeplinite următoarele condiții:
condiția de finitudine: timpul de viață al unităților potențiale ale selecției este finit.
condiția de cuplare ontică: Mreli și Mrelj să nu fie decuplate spațio-temporal la scara de timp a existenței unităților selecției, adică să caracterizeze obiecte din mediu care din perspectiva observatorului (Mob) sunt aceleași pentru toate organismele, sau sunt părți ale unui obiect de mediu complex aflate în legătură la scara de timp a existenței unităților selecției.[15]
condiția de penurie: Să existe penurie în obiectul ontologic productiv. Poate există penurie într-un obiect ontologic productiv dacă relația funcțională dintre P și Mrel include zone de optim la anumite valori ale Mrel, unde prin zonă de optim înțelegem zona cu valori maxime ale P pe durata producției[16]. Penuria există (și „lupta pentru existență” se dă) atunci când valorile Mrel nu se află în zona de optim.
condiția de variabilitate: Să existe variabilitate a valorilor Ii sau/și Gi sau/și Mreli, astfel încât valorile Pi să fie diferite (adică valorile fitness-uli să fie diferite). Această condiție este necesară pentru sortarea unităților selecției după Pi
În absența condițiilor pentru selecție și eliminând condiția n ≥ 2 avem un obiect productiv în genere[17], cu precizarea că acesta nu se limitează la formalizarea de mai sus, ci este necesară și specificarea empirică a proprietăților, conform modelului de observare.
Obiectul aparent teleologic ”i” este un obiect în limbaj comun (de exemplu organism, fermă, proiect) și este o parte a modelului de observare a caracteristicilor obiectului productiv ”i” obținut prin aplicarea unor limite spațiale și/sau temporale nete zonei în care pot fi observate proprietățile Pi, Ii, Gi.
Scopul unui obiect aparent teleologic ”i” este o reprezentare în limbaj comun (neteoretic) a unei proprietăți sau a unui un set de proprietăți care descriu producția obiectului ontologic productiv ”i” din al cărui model de observare face parte. Problema limbajului teleologic din OS este o problemă neteoretică, iar semnificația sa nu are implicații asupra statutului științific al teoriei schițate în OS.
Derivarea obiectelor productive care suferă selecția naturală sau artificială din modelul general de mai sus se poate face prin stipulare adecvată a tipurilor de proprietăți. De exemplu în OS proprietățile I corespund resurselor interne organismului, proprietățile G proprietăților fenotipice globale ale organismelor, proprietățile P biomasei și numărului de descendenți, iar proprietățile Mrel resurselor externe ale organismelor. Legea creșterii cu reproducere pentru organisme în genere reconstruită din OS este un caz particular al modelului structural S.
Potrivirea ca proprietate a obiectului productiv este raportul dintre variația unor proprietăți prin care caracterizăm producția rezultată din acțiunea unei entități și variația unor proprietăți prin care caracterizăm resursele necesare pentru acea acțiune. Potrivirea se definește pe un interval de timp corespunzător unei perioade în care are loc producția (ciclu de viață, ciclu de producție) sau unei etape din acest ciclu. Potrivirea de etapă (locală) este o eficiență a producției de etapă. Potrivirea globală este o eficacitate (eficiență pe totalitatea succesiunilor de etape). Dacă succesiunea etapelor posibile nu este liniară, ci avem o rețea de etape posibile cu numeroase ramificații maximizarea potrivirii locale (a eficienței) poate să nu ducă și la o maximizare a eficacității.
Din punct de vedere epistemic obiectul ontologic productiv natural este discretizat pe baza a diferite modele (ierarhii de sisteme sau pseudo-ierarhii de sisteme, Iordache și colab. 2011) în obiecte aparente (metodologice, modele) cu limite spațio-temporale nete (părți din natură în limbaj darwinian, populații, biocenoze, ecosisteme, etc). Din considerente de spațiu nu mai dezvoltăm ideea, ci ne limităm la câteva observații legate de calcularea gradului de potrivire. Într-o modularizare epistemică fizicalistă a unităților selecției potrivirea este raportul dintre ieșirile productive și intrările de resurse din obiectul aparent teleologic investigat. Potrivirea devine adimensională într-o interpretare reducționistă (care aduce variabilele de caracterizare a producției la aceeași unitate de măsură cu variabilele de caracterizare a resurselor – de exemplu unități energetice sau de substanță în reducționismul fizic în selecția naturală, sau unități monetare în reducționismul fiscal în selecția economică)[18].
Un caz interesant este atunci când obiecte aparent teleologice diferite interacționează. Selecția artificială poate fi interpretată atât din perspectiva umană, ca selecție a unor proiecte instrumentale care includ în ele obiecte productive naturale cu rol de mijloace interne, cât și din perspectiva organismelor, ca selecție pentru creștere și reproducere în condițiile prezenței în mediul lor a unor obiecte externe umane care pot restricționa atât creșterea, cât și reproducerea în funcție de anumite caractere ale organismelor prin plasarea lor într-un mediu artifical. Primul mod de interpretare e asociat exprimării că omul produce rase și varietăți și stă la baza personificării naturii darwiniene în sensul că ar produce specii, ca și cum natura ar avea proiecte instrumentale care să servească unor proiecte al organizației globale natura.
3.2.2 Obiecte productive care nu pot suferi selecție
Părțile din natură (ecosisteme în limbajul științific actual) și natura darwiniană ca ansamblu de obiecte productive (ecosferă în limbajul actual) sunt modele pentru investigarea obiectelor productive cuplate sau decuplate. Din reconstrucția noastră rezultă că exprimarea că părțile din natură sau natura produc ceva este doar metaforică (o personificare a naturii, cum recunoaște și Darwin). Organismele din specii diferite specii sunt produse în natură, dar natura, ca obiect epistemic, nu are structura unui obiect productiv. Productivitatea biologică nu aparține ca proprietate sistemelor ecologice modularizate spațio-temporal, ci este o caracteristică strict a unităților potențiale ale selecției. Ceea ce este caracterisic ecosistemelor și altor obiecte prin care modelăm producția (populații, comunități) sunt mecanismele de creștere a productivității biologice cumulate a unităților potențiale ale selecției prin relații intra- și inter-specifice (dintre care cele de competiție însoțită de selecție naturală sunt doar un caz particular). Statutul epistemic al obiectelor productive nu este mai puțin important decât cel ontologic din punct de vedere teoretic, deoarece caracterizarea structurii obiectelor epistemice (ecosisteme, etc) și a circulației energiei și substanței în acestea este singura cale accesibilă pentru a descrie științific sistemele productive. Aceasta nu înseamnă însă că obiectele epistemice (metodologice) sunt reale intrateoretic în sens la fel de tare ca obiectele productive. În această reconstrucție disputele în jurul criteriilor de delimitare și a realității lor, în jurul proprietăților emergente ale lor, etc, nu mai au obiect.
În ce privește caracterul productiv al speciilor, trebuie spus în primul rând că este prezentă în OS o omonimie între doi termeni diferiți: specie1 cu valoare logică (nu putem concepe populații de organisme din aceeași specie fără un concept clasificatoriu de specie), și specie2 ca ansamblu de indivizi concreți grupați pe baza conceptului de specie1 (distincția făcută și de Mayr 2004 când discută problema speciei). Caracter productiv coform OS ar avea specia2, scopul aparent fiind menținerea unui număr cât mai mare de indivizi dintr-o specie1 în condiții variabile de mediu. Din perspectiva internă a OS tendința de creștere a numărului de indivizi este rezultatul legii a treia, Rată de creștere numerică mare. Această lege este dependentă de LCR, rata crescută fiind asigurată de reproducere. Legea ratei mari spune că un organism tinde să aibă cât mai mulți descendenți, ceea ce înseamnă implicit că un organism poate avea mai mulți descendenți. Deci LCR trebuie să includă la nivelul reproducerii posibilitatea ontică a unui număr mare de descendenți ai unui singur organism, pentru a fi compatibilă cu legea ratei mari. LCR este cea care asigură în teoria darwiniană cuplajul ontic dintre conceptul de organism și cel de ansamblu de organisme și implicit posibilitatea tendinței de menținere a unui număr cât mai mare de indivizi într-o populație în condiții variabile de mediu. Direcția privilegiată a schimbării obiectului epistemic sau a celui real format din organisme[19] în sensul menținerii unui număr cât mai mare de organisme este rezultatul unor legi ale naturii caracteristice oragnismului, nu un scop al ansamblului de organisme. Scopul aparent al speciilor (binele speciilor) se reduce în structura argumentativă internă a OS la scopul aparent al organismelor. Ca și în cazul părților din natură se poate spune cel mult că în speciile2 sunt produse organismele, nu că speciile2 produc organismele, și cu atât mai puțin că produc specii2 noi (adică grupuri de organisme clasificate epistemic de observator în specii1 noi).
4 Discuţii
Adecvarea reconstrucției de mai sus poate fi testată prin aplicarea ei la alte obiecte productive decât cele biologice, cum sunt cele socio-economice sau cele mentale (interpretând creația intelectuală ca o producție de idei). Un caz particular este producerea OS, ca ansamblul de idei în mintea lui Darwin și ca obiect cultural. Pornind de la informațiile și modul de organizare a lor din Flonta (2010) se poate argumenta că producerea OS în mintea lui Darwin a avut loc printr-un proces de selecție a unor proiecte de explicare științifică a faptelor din natură care implică atât mutații ale teoriei explicative cât și mutații ale modului de caracterizare a faptelor (schimbarea „ochelarilor gândirii”). Pe baza informațiilor din aceeași sursă se poate de asemenea argumenta că acceptarea teoriei din OS ca obiect cultural în timp a avut loc printr-o selecție a proiectelor organizaționale care utilizează teoria, părți ale ei, concluzii ale ei sau care dau seamă de profilul ei epistemic. O dezvoltare a acestor afirmații o voi face într-un text viitor.
Din cele de mai sus ar rezulta că structura obiectului productiv care poate suferi selecție este aplicabilă în trei domenii ontice distincte: biologic, economic-cultural și al minții. Direcția de cercetare care se deschide este să argumentăm că structura formală a obiectului productiv are ca modele atât entități „reale” (naturale) cât și entități ideale (mentale) (Pârvu 2001), că forma legii de producție reconstruită în acest text este forma generală (invariantivă) admisibilă a unei legi generale a obiectelor productive (Pârvu 2009).
5 Concluzii
În „Originea speciilor” pot fi identificate textual trei tipuri de obiecte productive: organisme, specii și natura (sau părți ale ei). Analiza limbajului teleologic din OS permite reconstrucția formei unui obiect productiv în genere și a unuia care poate suferi selecție în particular, din perspectiva căruia organismul este doar un termen al limbajului comun necesar în cadrul modelului de observare a proprietăților obiectelor productive biologice. Caracterul teoretic al discursului darwinian nu numai că nu este subminat de limbajul teleologic, dar este susținut prin faptul că acesta permite conturarea proprietăților și structurii obiectului ontologic productiv. Termenul scop din limbajul comun nu joacă un rol științific în teoria darwiniană și poate fi definit în reconstrucția făcută teoriei în raport cu termeni care respectă criteriile tari ale cunoașterii științifice.[20]
Bibliografie
1. Darwin C., „The Origin of Species by means of Natural Selection (6th edition)”, Project Guttenberg, 1999, Etext #2009
2. Flonta M. „Cognitio. O introducere critică în problema cunoașterii”, Ed. All, București, 2008
3. Flonta M. „Darwin după Darwin. Studii de filozofie e biologiei”, Ed. Humanitas, București, 2010
4. Ghiselin M.T., “Darwin’s Language May Seem Teleological, but His Thinking is Another Matter”, în Biology and Philosophy 9, 1994, pp. 489–492.
5. Iordache V., “Conceptul general de evolutie”, în Staicu L. (editor) Raționalitate și evoluție: explorări filosofice ale complexității, Ed. Universităţii din Bucureşti, 2009, pp. 83-155
6. Iordache V., E. Kothe, A. Neagoe, F. Gherghel, “A conceptual framework for up-scaling ecological processes and application to ectomycorrhizal fungi”, în Rai M., Varma A. (editori) Diversity and Biotechnology of Ectomycorrhiza, Springer-Verlag, Berlin, 2011 , pp. 255-299
7. Lennox J. G., „Darwin was a teleologist”, în Biology and Philosophy, 8, 1993, pp. 409-423
8. Mahner M, Bunge M, „Foundations of biphilosophy”, Springer-Verlag, Berlin, 1997
9. Mayr M. „What makes biology unique? Considerations on the autonomy of a scientific discipline”, Cambridge University Press, Cambridge, 2004
10. Pârvu I, „Arhitectura existenței”, Ed. Humanitas, București, 1990
11. Pârvu I., “Dincolo de holism și reducționism: un nou tip de cercetare fundamentală în științele naturii?”, în Staicu L. (editor) Raționalitate și evoluție: explorări filosofice ale complexității, Ed. Universităţii din Bucureşti, 2009, pp. 9-44
12. Pârvu I., „“Mein Grundgedanke ist...” The structural theory of representation as metaphysics of Wittgenstain’s Tractatus logico-philosophicus””, în Synthese 129, 2001, pp. 259-274
13. Seppelt R. „Computer-Based Environmental Management”, Wiley, Weinheim, 2003
14. Short T. L., „Darwin’s concept of final cause: neither new nor trivial, în Biology and Philosophy”, 17, 2002, pp. 323-340
Anexa 1 Concepte cheie și limbaj teleologic în „Originea Speciilor”.
Nr
|
Citat
|
Comentariu
|
1
|
“So again it is difficult to avoid personifying the word Nature; but I mean by nature, only the aggregate action and product of many natural laws, and by laws the sequence of events as ascertained by us” (p47)
|
Definiția naturii și a legilor.
|
2
|
“I look at the term species as one arbitrarily given, for the sake of convenience, to a set of individuals closely resembling each other, and that it does not essentially differ from the term variety, which is given to less distinct and more fluctuating forms. The term variety, again, in
comparison with mere individual differences, is also applied arbitrarily, for convenience sake” (p36)
|
Definiția speciei și varietății.
|
3
|
“Systematists will have only to decide (not that this will be easy) whether any form be sufficiently constant and distinct from other forms, to be capable of definition; and if definable, whether the differences be sufficiently important to deserve a specific name (p244)”
|
Constrângerile pentru identificarea formelor (speciilor și varietăților) sunt impuse de eficiența discursului științific.
|
4
|
“forms, so different from each other, and dependent upon each other in so complex a manner, have all been produced by laws acting around us.”(p246).
“The complex and little known laws governing the production of varieties are the same, as far as we can judge, with the laws which have governed the production of distinct species” (p238)
|
Legile naturii trebuie să explice producția de forme (specii, verietăți) și diversitatea foarte mare a formelor, dar sunt complexe și puțin cunoscute.
|
5
|
“There is grandeur in this view of life, with its several powers, having been originally breathed by the Creator into a few forms or into one; and that, whilst this planet has gone circling on according to the fixed law of gravity, from so simple a beginning endless forms most beautiful and most wonderful have been, and are being evolved.”
|
Forma sau formele originare nu se explică prin evoluție, ci prin creație divină. Există un tip entitate, entitatea vie, care nu a apărut prin selecție naturală. Conceptul de selecție naturală presupune ca primitiv conceptul de entitate vie.[21]
|
6
|
“These laws, taken in the largest sense, being Growth with reproduction; Inheritance which is almost implied by reproduction; Variability from the indirect and direct action of the conditions of life, and from use and disuse; a Ratio of Increase so high as to lead to a Struggle for Life, and as a consequence to Natural Selection, entailing Divergence of Character and the Extinction of less improved forms. Thus, from the war of nature, from famine and death, the most exalted object which we are capable of conceiving, namely, the production of the higher animals, directly follows” (p246).
|
Enunțarea legilor care explică producția de specii și diversitatea lor. Se afirmă că din aceste legi rezultă în mod direct producția, deci ele trebuie să contureze un lanț argumentativ constrângător. Legea creșterii cu reproducere este prima dintre ele.
|
7
|
“all organic beings are striving to increase at a high ratio and to seize on every unoccupied or less well occupied place in the economy of nature” (p67)
|
Legea creșterii cu reproducere trebuie înțeleasă în contextul economiei naturii, nu doar ca tipar de variație a biomasei și numărului de indivizi, pentru că legile trebuie să explice producția formelor noi (p246), nu doar variația caracterelor în populație ca fenomen independent de cel productiv.
|
8
|
Capitolul 1 – subcapitolul “Domestic Productions” (p16)
“the production of distinct breeds” (p25)
|
Producția umană de forme biologice (rase, varietăți). Fermele sunt sisteme productive.
|
9
|
“Can we wonder, then, that Nature's productions should be far "truer" in character than man's productions; that they should be infinitely better adapted to the most complex conditions of life, and should plainly bear the stamp of far higher workmanship?” (p48)
|
Produse ale Naturii sunt formele, speciile (personificarea naturii este amendată punctual când se definește natura la pag. 47, citatul 1).
|
10
|
“the extinction of old forms and the production of new and improved forms are intimately connected together” (p173)
|
Procesul opus producției în natură este extincția, în cazul formelor, speciilor.
|
11
|
“species have been produced by ordinary generation: old forms having been supplanted by new and improved forms of life, the products of variation and the survival of the fittest” (p185)
|
Producerea speciilor se face prin succesiunea obișnuită a generațiilor ca urmare a supraviețuirii celor mai apți la condițiile de viață în schimbare.
|
12
|
Subcapitolul “CIRCUMSTANCES FAVOURABLE FOR THE PRODUCTION OF NEW FORMS THROUGH NATURAL SELECTION” (p56)
“the production of new species through natural selectionș; the production of new organic forms, the production of races” (p58,59)
|
Producția noilor forme organice, specii, rase, în natură se face prin selecție naturală, așa cum producția domestică se face prin selecție artificială.
|
13
|
Marine, terrestrial, Australian, arctic, alpine, temperate, etc productions. (p107-108, 193, 194)
|
Diferite sisteme ecologice din natură au produse diferite.
|
14
|
“We can so far take a prophetic glance into futurity as to foretell that it will be the common and widely spread species, belonging to the larger and dominant groups within each class, which will ultimately prevail and procreate new and dominant species.” (p246)
|
Speciile procrează noi specii. Personificarea pare amendată doar implicit prin definiția speciei (citatele 2 și 3).
|
15
|
“the production of seed” (p107)
“PARTHENOGENESIS.−−The production of living organisms from unimpregnated eggs or seeds” (p254)
|
Producție a generației următoare, producere de organism vii. Procesul de creștere cu reproducere este unul de producție, de un tip deosebit de producerea de forme pe termen lung de către Natură. Entitatea vie este un sistem productiv, dar nu intrinsec, ci folosind resurse și servicii interne și externe (citatele 26-31),
|
16
|
“owing to advantages gained through natural selection, survive from year to year by means of its seeds or ova?” (p104)
|
Produsul reproductiv al organismelor este mijloc pentru scopul speciei, de supraviețuire în timp și este adecvat datorită selecției naturale.
|
17
|
“Flowers rank among the most beautiful productions of nature” (p101)
If we admire the truly wonderful power of scent by which the males of many insects find their females, can we admire the production for this single purpose of thousands of drones, which are utterly useless to the community for any other purpose, and which are ultimately slaughtered by their industrious and sterile sisters?” (p103)
|
Producere a părților unor organisme, producție a părților pentru scop instrumental al organismelor.
|
18
|
“Hence, the canon of "Natura non facit saltum," which every fresh addition to our knowledge tends to confirm, is on this theory intelligible. We can see why throughout nature the same general end is gained by an almost infinite diversity of means, for every peculiarity when once acquired is long inherited, and structures already modified in many different ways have to be adapted for the same general purpose. We can, in short, see why nature is prodigal in variety, though niggard in innovation. But why this should be a law of nature if each species has been independently created no man can explain.” (p236)
|
Natura nu are scopuri, dar este entitatea în care are loc urmărirea unor scopuri generale către care converg numeroase căi de evoluție.
|
19
|
“Natural selection cannot possibly produce any modification in a species exclusively for the good of another species; though throughout nature one species incessantly takes advantage of, and profits by the structures of others. But natural selection can and does often produce structures for the direct injury of other animals” (p101)
“But even such structures have often, as we may feel assured, been subsequently taken advantage of, and still further modified, for the good of species under new conditions of life” (p103).
“It may be admitted that it would profit an incipient species” (p147)
|
Există bine al speciei (implicit specia are scopuri, a căror atingere este binele ei).
|
20
|
“Even if the fitting variations did arise, it does not follow that natural selection would be able to act on them and produce a structure which apparently would be beneficial to the species.” (p111)
|
Binele speciei este un bine aparent, este “ca și cum” ar exista, dar nu există în realitate.
|
21
|
“The extinction of species and of whole groups of species, which has played so conspicuous a part in the history of the organic world, almost inevitably follows from the principle of natural selection; for old forms are supplanted by new and improved forms” (p239)
|
Binele speciei este menținerea ei pe durată cât mai mare de timp?
|
22
|
“It may be difficult, but we ought to admire the savage instinctive hatred of the queen−bee, which urges her to destroy the young queens, her daughters, as soon as they are born, or to perish herself in the combat; for undoubtedly this is for the good of the community” (p102)
|
Există bine al comunităților organizate de organisme, iar selecția între membrii comunităților este spre binele comunității.
|
23
|
“no instinct can be shown to have been produced for the good of other animals, though animals take advantage of the instincts of others” (p140).
|
Există bine individual (scop al organismelor), iar unele organisme sunt resurse sau furnizoare de servicii pentru altele.
|
24
|
“special means of defence may be given through means of sexual selection” (p51)
|
Organismul are scop de apărare, iar selecția sexuală sortează în funcție de mijloacele de apărare pentru scopul de apărare.
|
25
|
“How strange that the pollen and stigmatic surface of the same flower, though placed so close together, as if for the very purpose of self−fertilisation, should be in so many cases mutually useless to each other!” (p55)
“I have been astonished how rarely an organ can be named, towards which no transitional grade is known to lead. It is certainly true, that new organs appearing as if created for some special purpose rarely or never appear in any being” (p98)
“and as long as the same part has to perform diversified work, we can perhaps see why it should remain variable, that is, why natural selection should not have preserved or rejected each little deviation of form so carefully as when the part has to serve for some one special purpose” (p77)
“In this latter species the lamellae […] are edged with translucent, hardish tissue, as if for crushing food” (p113)
|
Scopul organismului este “ca și cum”, aparent, nu există în realitate. Părțile organismului sunt resurse interne pentru atingerea scopurilor instrumentale aparente în vederea scopului final aparent de creștere cu reproducere.
|
26
|
“as long as the species continued under the same conditions of life and profited by similar means of subsistence and defence” (p48)
|
Există resurse externe pentru organism.
|
27
|
“It has been remarked that a skilful workman, with fitting tools and measures, would find it very difficult to make cells of wax of the true form, though this is effected by a crowd of bees working in a dark hive” (p132)
|
Resurse (instrumente) adecvate unui scop instrumental la om.
|
28
|
“Now, it is scarcely possible for insects to fly from flower to flower, and not to carry pollen from one to the other, to the great good of the plant” (p55)
|
Există servicii externe pentru organisme.
|
29
|
“The wing of the penguin is of high service, acting as a fin” (p229)
“Now at last we see the full use of every part of the flower” (p98)
|
Unele entități din structura organismelor furnizează servicii interne pentru atingerea scopurilor acestuia.
|
30
|
“it may be suspected that the chief use of the nutriment in the seed is to favour the growth of the seedlings, whilst struggling with other plants growing vigorously all around” (p46)
|
Există resurse interne organismului care folosesc scopurilor lui.
|
31
|
“In rudimentary organs, and in those which have been but little specialised for any particular purpose” (p78)
“variations in the same parts having been accumulated by natural and sexual selection, and thus having been adapted for secondary sexual, and for ordinary purposes” (p81)
|
Părțile organismului sunt resurse interne care suferă variații și sunt utile pentru scopuri instrumentale ale organismului.
|
32
|
“I have hitherto sometimes spoken as if the variations−−so common and multiform with organic beings under domestication, and in a lesser degree with those under nature−−were due to chance. This, of course is a wholly incorrect expression, but it serves to acknowledge plainly our ignorance of the cause of each particular variation.” (p70-71)
|
Variațiile organismelor au cauze, nu sunt întâmplătoare.
|
33
|
“That species have a capacity for change will be admitted by all evolutionists; but there is no need, as it seems to me, to invoke any internal force beyond the tendency to ordinary variability” (p122)
|
Variațiile [părților interne și structurii generale a] organismului sunt datorate unei forțe interne.
|
34
|
“He who believes that some ancient form was transformed suddenly through an internal force or tendency into, for instance, one furnished with wings, will be almost compelled to assume, in opposition to all analogy, that many individuals varied simultaneously” (p124)
|
Forța sau tendința internă organismului explică doar variații mici, nu modificări structurale majore.
|
35
|
“natural selection can act only through and for the good of each being” (p49)
“natural selection, working for the good of each being” (p96)
“And as natural selection works solely by and for the good of each being, all corporeal and mental endowments will tend to progress towards perfection” (p246).
|
Selecția naturală se face pe baza scopurilor organismelor și susține scopul speciilor. Afirmare a progresului în evoluție, nuanțată de expresia „tend to”.
|
36
|
Titlul Capitolului 4: “NATURAL SELECTION; OR THE SURVIVAL OF THE FITTEST.”
“natural selection acts by life and death, by the survival of the fittest, and by the destruction of the less well−fitted individuals” (p98).
|
Selecția naturală se face pe baza fitness-ului diferit.
|
37
|
“we can see, bearing in mind that all organic beings are striving to increase at a high ratio and to seize on every unoccupied or less well occupied place in the economy of nature, that it is quite possible for natural selection gradually to fit a being to a situation in which several organs would be superfluous or useless” (p67)
|
Selecția naturală conduce la adecvarea organismelor de un anumit tip la o situație eliminând indivizii inadecvați (mai puțin apți să facă față situației). Selecția naturală poate duce la simplificarea structurii organismului.
|
38
|
“I conclude that for terrestrial productions a large continental area, which has undergone many oscillations of level, will have been the most favourable for the production of many new forms of life, fitted to endure for a long time and to spread widely.” (p59)
|
Producția de specii noi este legată de variația fitness-ului organismelor.
|
39
|
“Slow though the process of selection may be, if feeble man can do much by artificial selection, I can see no limit to the amount of change, to the beauty and complexity of the coadaptations between all organic beings, one with another and with their physical conditions of life, which may have been effected in the long course of time through nature's power of selection, that is by the survival of the fittest.” (p59)
|
Coadaptările sunt legate de procesul de variație a fitness-uului.
|
40
|
“Several families of crustaceans include a few species, possessing an air−breathing apparatus and fitted to live out of the water.” (p196)
|
Componente structurale adecvate (“fitted) scopului final de creștere cu reproducere.
|
41
|
“Although no graduated links of structure, fitted for gliding through the air, now connect the Galeopithecus with the other Insectivora, yet there is no difficulty in supposing that such links formerly existed” (p89)
transitional states between structures fitted for very different habits (p90)
“The common goose does not sift the water, but uses its beak exclusively for tearing or cutting herbage, for which purpose it is so well fitted that it can crop grass closer than almost any other animal” (p113).
|
Componente structurale adecvate (“fitted”) unor scopuri instrumental (de plutire prin aer, de a avea anumite comportamente).
|
42
|
“I have called this principle, by which each slight variation, if useful, is preserved, by the term natural selection, in order to mark its relation to man's power of selection. But the expression often used by Mr. Herbert Spencer, of the Survival of the Fittest, is more accurate, and is sometimes equally convenient.” (p40)
|
Este “fit” cel care are variații utile, adică cel care posedă mijloace interne utile (pentru un scop). “Fit” nu înseamnă adaptat în urma unui process de selecție, ci este o proprietate care stă la baza procesului de selecție
|
43
|
“[…] and that a petrel should have the habits and structure fitting it for the life of an auk!” (p238)
|
Fitness-ul ține și de comportamente ale organismului, pe lângă proprietăți ale părților organismului și aranjamentul părților în organism (structură).
|
44
|
“as far as fitness for sifting is concerned” (p113)
“the various breeds of sheep fitted either for cultivated land or mountain pasture, with the wool of one breed good for one purpose” (p22)
|
Fitness-ul susține un anumit scop. Ceva este fit dacă este adecvat la scop, dacă are mijloace potrivite de atingere a scopului în anumite condiții (condiții de creștere).
|
45
|
“It would suffice to keep up the full number of a tree, which lived on an average for a thousand years, if a single seed were produced once in a thousand years, supposing that this seed were never destroyed and could be ensured to germinate in a fitting place” (p41)
|
“Fitting” în privința mediului are sensul de “care se potrivește”, care furnizează resursele și serviciile externe necesare.
|
46
|
“Let it also be borne in mind how infinitely complex and close−fitting are the mutual relations of all organic beings to each other and to their physical conditions of life” (p47)
|
“Fitness” se referă la adecvarea dintre scop și resursele și serviciile avut la dispoziției. Nu este o proprietate intrinsecă, ci relațională între entitatea cu scop și entitățile valorice ale sale (resursele abiotice și biotice)
|
47
|
“In cases of this kind, if the variation were of a beneficial nature, the original form would soon be supplanted by the modified form, through the survival of the fittest” (p52)
|
Variațiile părților organismului afectează fitness-ul, putând fi benefice sau nu pentru atingerea scopurilor organismelor în funcție de condițiile externe biotice și abiotice. Fitness maxim înseamnă posedarea unor părți cu caracteristici cât mai adecvate utilizării resurselor externe în anumite condiții externe în vederea atingerii scopului final de creștere cu reproducere sau a unor scopuri instrumentale acestui scop final. Fitness-ul este o caracteristică a procesului de utilizare a resurselor în vederea atingerii scopurilor.
|
48
|
“For instance, Alph. De Candolle has remarked that winged seeds are never found in fruits which do not open; I should explain this rule by the impossibility of seeds gradually becoming winged through natural selection, unless the capsules were open; for in this case alone could the seeds, which were a little better adapted to be wafted by the wind, gain an advantage over others less well fitted for wide dispersal” (p76)
|
Avem fitness și la nivelul scopurilor instrumentale, nu doar al celor finale (de creștere și reproducere).
|
49
|
“Consequently, whatever part of the structure of the common progenitor, or of its early descendants, became variable; variations of this part would, it is highly probable, be taken advantage of by natural and sexual selection, in order to fit the several places in the economy of nature, and likewise to fit the two sexes of the same species to each other, or to fit the males to struggle with other males for the possession of the females.” (p80-81)
|
Fitness-ul depinde de variabilitatea părților structural ale organismelor și entitățile valorice externe (care consitituie economia naturii, inclusive parteneri de sex opus sau de același sex) relevante pentru atingerea scopurilor de creștere și reproducere.
|
50
|
“But the wide ranging power of fresh−water productions can, I think, in most cases be explained by their having become fitted, in a manner highly useful to them, for short and frequent migrations from pond to pond, or from stream to stream, within their own countries; and liability to wide dispersal would follow from this capacity as an almost necessary consequence” (p200)
“the seeds and eggs of most lowly organised forms being very minute and better fitted for distant transportal” (p208)
“hind feet of the kangaroo, which are so well fitted for bounding over the open plains−−those of the climbing, leaf−eating koala, equally well fitted for grasping the branches of trees—“ (p220)
“Why should the sepals, petals, stamens, and pistils, in each flower, though fitted for such distinct purposes, be all constructed on the same pattern?” (p221)
|
Fitness pentru diverse scopuri instrumentale. În funcție de circumstanțe, unele pot fi prioritare, altele nu.
|
51
|
“The fact of little or no modification having been effected since the glacial period, would have been of some avail against those who believe in an innate and necessary law of development, but is powerless against the doctrine of natural selection or the survival of the fittest, which implies that when variations or individual differences of a beneficial nature happen to arise, these will be preserved; but this will be effected only under certain favourable circumstances” (p105).
“For instance, if the number of individuals existing in a country is determined chiefly through destruction by beasts of prey−−by external or internal parasites, etc.−−as seems often to be the case, then natural selection will be able to do little, or will be greatly retarded, in modifying any particular structure for obtaining food” (p111)
|
Variația care crește fitness-ul pentru un anumit scop instrumental nu se transmite dacă prioritare în raport cu scopul final de creșterea cu reproducere (supraviețuire) sunt alte scopuri instrumentale.
|
52
|
“But whether it be species belonging to the same or to a distinct class, which have yielded their places to other modified and improved species, a few of the sufferers may often be preserved for a long time, from being fitted to some peculiar line of life, or from inhabiting some distant and isolated station, where they will have escaped severe competition” (p174)
|
Fitness-ul nu crește dacă, în anumite circumstanțe, nu există competiție
|
53
|
“This principle of preservation, or the survival of the fittest, I have called natural selection. It leads to the improvement of each creature in relation to its organic and inorganic conditions of life; and consequently, in most cases, to what must be regarded as an advance in organisation. Nevertheless, low and simple forms will long endure if well fitted for their simple conditions of life (p69)”
|
“Fittest” nu înseamnă neapărat și avansat în planul de organizare, pot avea loc atât progrese în acest sens, cât și regrese, ceea ce contează fiind adecvarea maximă în raport cu conspecificii la condițiile de viață. Este un “fittest” relativ, nu absolut.
|
54
|
“Foraminifera have not, as insisted on by Dr. Carpenter, progressed in organisation since even the Laurentian epoch; for some organisms would have to remain fitted for simple conditions of life, and what could be better fitted for this end than these lowly organised Protozoa? Such objections as the above would be fatal to my view, if it included advance in organisation as a necessary contingent” (p181)
|
“Fitted” pentru creștere și reproducere în condiții simple de viață, fără progres în organizare.
|
55
|
“Nor ought we to marvel if all the contrivances in nature be not, as far as we can judge, absolutely perfect; as in the case even of the human eye; or if some of them be abhorrent to our ideas of fitness” (p238)
|
Fitness-ul nu depinde de reprezentările noastre subiective despre ce este potrivit în genere, ci de utilitatea structurii internă pentru scopul de creștere cu reproducere în condițiile de viață efective al organismului
|
[1] Toate citările din acest text le vom face după ediția a șasea, versiunea în limba engleză, disponibilă on-line în cadrul proiectului Gutenberg. Am făcut și o comparație între prima ediție și ediția a șasea, ale cărei rezultate nu le comunic aici, fără a constata diferențe majore în ce privește utilizarea limbajului teleologic, diferențe importante fiind în special în ce privește explicitarea presupozițiilor și respingerea unor obiecții.
[2] Din rațiuni de spațiu nu vom rezuma aici dezbaterile care au avut loc în jurul teleologiei lingvistice sau de fond din textele lui Darwin. Cei interesați pot consulta lucrările autorilor Lennox (1993), Ghiselin (1994), Mahner şi Bunge (1997), Short (2002), Mayr (2004), Flonta (2010).
[3] Flonta (2008) p74
[4] În capitolul 3.
[5] Pentru reduceri ontice ale scopurilor reale prin apel la funcționarea sistemului cognitiv și limitele acestora a se vedea Iordache (2009).
[6] Nu are importanţă pentru scopul nostru de aici dacă această „lege” ar mai putea fi considerată lege a naturii după standardele contemporane (Mayr 2004, Flonta 2010).
[7] În continure mă voi referi la citate doar numeric, de exemplu (1), (2-4), etc. Nu reiau în text comentariile făcute la fiecare citat în parte. Cititorul interesat de dovezile textuale ale afirmațiilor pe care le fac aici și în continuare poate consulta tabelul din anexă, în care am ordonat citate din OS din perspectiva interpretării LCR pe care o propun în acest text.
[8] Din perspectiva ecologiei contemporane „locurile” (nișele ecologice) nu mai sunt considerate ca preexistente, libere, ci ele se formează o dată cu fiecare specie. Dar aici nu îmi propun să evaluez actualitatea detaliilor teoriei darwiniene, deci nu voi mai comenta astfele de diferențe față de cunoașterea la zi.
[9] Exemple: 1) Obiectele ecologice concepute ca și corpuri fizice nu sunt obiecte reale, ci obiecte metodologice. O zonă delimitată tridimensional pe suprafața pământului este un obiect metodologic (ecosistem în limbajul modern, „part of nature” în limbajul din “Originea speciilor”) prin care se urmărește (prin discretizare spațio-temporală) cunoașterea unui obiect real ecologic organizat pe multiple scări-spațio temporale. 2) Totalitatea organismele grupate într-o specie taxonomică este un obiect metodologic prin care se discretizează mulțimea tuturor organismelor în vederea înțelegerii proceselor de evoluție a organismelor care au loc în același obiect ontologic ecologic organizat pe multiple scări-spațio temporale ca în primul exemplu (nu există un obiect real „specie” unitar pentru toate obiectele metodologice „specie” tocmai datorită evoluției biologice). 3) Modelul ierarhiei de sisteme („nested hierarchies”) ecologice și modelul pseudo-ierarhiei de obiecte de mediu (Iordache și colab. 2010, 2011) sunt modele metodologice alternative pentru caracterizarea sistemului ecologic planetar real.
[10] Nu am făcut o cercetare textuală completă pentru această situație.
[11] Această referire la forțe interne este unica de acest fel și neesențială teoriei darwiniene. O menționăm mai mult ca pe o curiozitate. Darwin nu are o soluție la problema cauzelor variabilității, pe care o constată ca fapt, dar nu o poate explica.
[12] Această cerință era absolut necesară pentru analogia dintre selecția artificială și cea naturală. Din perspectivă contemporană s-ar putea spune că aceasta a dus la eliminarea din discursul științific al lui Darwin a eventualelor mecanisme care nu țin de variații mici și acordarea unei importanțe exagerate modificărilor graduale.
[13] „Fittest”. Sensul general al termenului „fitness” este de capacitate de a fi adecvat, potrivit. Am optat pentru potrivit deoarece termenul „adecvat” sugerează etimologic egalitatea între cele două părți aflate în interacție. În biologia evoluționistă „fitness” (potrivirea) este un termen tehnic, o proprietate cuantificabilă a organismului care reflectă succesul lui reproductiv în anumite condiții de mediu, sau a unei populații ca potrivire medie a organismelor componente.
[14] Pentru obiecte productive fără competiție legea de producție se reduce la Pi = f(Ii, Gi, Mreli). De exemplu pentru modelarea producției de biomasă a plantelor a se vedea Seppelt (2003), capitolul 2.
[15] Această separare între obiectul din mediu în relație cu obiectul aparent teleonomic și obiectul din mediu caracterizat de observator, care pare inutilă în cazul identității lor, este necesară pentru a putea include între proprietățile relevante pentru selecția naturală (conform și sugestiilor darwiniene) și capacitatea cognitivă a organismelor, în cazul celor superioare: proprietățile relaționale ale obiectului din mediu pentru organism vor depinde și de modelul cognitiv al organismului pentru obiectul din mediu, iar performanța în crearea modelului cognitiv în sistemul neuronal poate varia între organisme, ceea ce face ca proprietățile relaționale ale obiectului din mediu față de organisme diferite să fie diferite chiar dacă din perspectiva observatorului obiectele din mediu sunt identice.
[16] În biologie de exemplu tipice sunt funcțiile cu forme de tip carență (valori mici ale realizării variabilei „scop” P urmate de platou maximal), clopot (curbă de toleranță, cu maxim încadrat de valori mici la carență și exces) și tip toxicitate (realizare maximă constantă urmată de scădere dincolo de un anumit prag al variabilei independente). Din considerente de spațiu nu dezvoltăm aici discuția.
[17] În limbaj filosofic leibnizian obiectul productiv în genere este reprezentarea celorlalte monade în monada proprie.
[18] Cu acest mod de introducere a gradului de potrivire (fitness-ului) nu mai există risc de circularitate în explicarea modului de acțiune al selecției. În varianta standard selecția naturală are loc prin supraviețuirea celor mai potriviți sau succesul maxim reproductive al celui mai potrivit, iar gradul de potrivire relativ îl stabilim observând pe cei care au supraviețuit sau pe cei care au avut cei mai mulți descendenți.
[19] Poate fi un obiect real, cum este o populație a unei specii biologice în sensul lui Mayr (2004), sau poate fi doar un obiect epistemic, un grup de organisme care nu au relații intra-populaționale suficiente ca să asigure integralitatea populației respective, sau un fragment dintr-o populație ca obiect real.
[20] Mulțumesc Profesorului Mircea Flonta pentru observațiile critice aduse unor prime forme ale acestui text. Cercetarea ale cărei rezultate au fost prezentate aici s-a desfășurat în cadrul programului doctoral sub coordonarea Profesorului Ilie Pârvu.
[21] Trebuie precizat că poziția lui Darwin în ce privește religia va evalua până la sfârșitul vieții către una agnostică; pentru detalii în acest sens a se vedea Flonta (2010), în special capitolul 4, „Darwin și credința religioasă”.
__________
Publicat în Mircea Flonta, Laurentiu Staicu, Virgil Iordache (eds.), Darwin și gândirea evoluționistă, Ed. Pelican, Giurgiu, 2010, ISBN 978-973-1993-15-7
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu