Doamne, strigat-am către Tine,
auzi-mă; ia aminte la glasul rugăciunii mele, când strig către Tine.
Să se îndrepteze rugăciunea mea ca
tămâia înaintea Ta; ridicarea mâinilor mele, jertfă de seară.
Pune Doamne, strajă gurii mele şi
uşă de îngrădire, împrejurul buzelor mele.
Să nu abaţi inima mea spre cuvinte
de vicleşug, ca să-mi dezvinovăţesc păcatele mele; iar cu oamenii cei care fac
fărădelege nu mă voi însoţi cu aleşii lor.
Certa-mă-va dreptul cu milă şi mă
va mustra, iar untdelemnul păcătoşilor să nu ungă capul meu; că încă şi
rugăciunea mea este împotriva vrerilor lor.
Prăbuşească-se de pe stâncă judecătorii lor. Auzi-se-vor graiurile mele că
s-au îndulcit,
Ca o brazdă de pământ s-au rupt pe pământ, risipitu-s-au oasele lor lângă
iad.
Căci către Tine, Doamne, Doamne, ochii mei, spre Tine am nădăjduit, să nu
iei sufletul meu.
Păzeşte-mă de cursa care mi-au pus mie şi de smintelile celor ce fac
fărădelege.
Cădea-vor în mreaja lor păcătoşii,
ferit sunt eu până ce voi trece.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu