Prostia legionar-ortodoxistă a dat năvală în spațiul public: cazul Singer

Înțeleg din relatările unor oameni de bună credință că a avut loc un circ fundamentalist “creștin” la decernarea titlului de doctor Honoris Causa domnului Peter Singer (etician necredincios) de către Universitatea din București. În aceste condiții trebuie spuse câteva lucruri:

Din punct de vedere civic și politic:

·         Suntem mai aproape de legionarism, de noaptea minții totalitarist religioasă, decât credem dacă așa ceva a fost posibil în Universitatea din București. Dacă mai corelăm și cu recentele excomunicări e limpede ce mod de viață ni se propune la modul concret de către acești oameni.

·         Este o prioritate ca statul să ia măsurile necesare pentru ținerea sub control a persoanelor cu astfel de comportamente și pentru reducerea influenței externe în catalizarea acțiunilor de acest fel.

·         Este o prioritate ca BOR să se delimiteze ferm de astfel de acțiuni, iar ierarhii care le simpatizează și susțin să fie marginalizați.

·         Este o prioritate investirea în sistemul de educație astfel încât oamenii să înțeleagă rostul diversității culturale și să poată fi capabili de toleranță în condiții de diversitate culturală. Nu este exclus ca aceste comportamente să fie și rezultatul unui mod defectuos de predare a religiei în școli, a lipsei de educație științifică și filosofică a celor implicați în procesul de predare.

·         Este o prioritate delimitarea insistentă în public și în privat a oamenilor de știință și filosofilor credincioși de orice excese naționalist-religioase.

Din punct de vedere religios:

·         Să crezi în Dumnezeu nu te scutește să ai bun simț și să fii civilizat.

·         Să crezi în Dumnezeu nu înseamnă că poți să-ți faci de râs țara oricând prin acțiunile tale bezmetice.

·         E o prostie  crasă în raport cu scopul de mântuire să iei în deșert numele lui Dumnezeu rugându-te tare ca să audă toată lumea ce faci tu lângă ușile unui spațiu în care are loc o festivitate academică.

·         E o prostie în raport cu scopul de reducere a ratei avorturilor să îl asociezi cu violența, cu datul cu pumnii în uși, cu intoleranța. Decât să naștem doar viitori fundamentaliști agresivi poate că e mai bine să nu mai naștem deloc, să dispărem de pe fața pământului ca popor. Și poate că acesta e rostul crimelor în masă pe care le practicăm, dacă e să privim lucrurile în față, o pedeapsă a lui Dumnezeu pentru acțiunile noastre prostești.

·         Prostia este interzisă creștinilor. Dumnezeu nu ne vrea proști.

Din punct de vedere biologic și filosofic argumentele domnului Singer se pot destructura. Nu e nevoie să dăm cu picioarele în uși, e suficient să gândim. De exemplu :

·         Entitatea “făt” este doar stadiul de dezvoltare al entității “om”. Entitatea om este caracterizată de un anumit ciclu de dezvoltare, ca și entitățile cimpanzeu, etc. A compara fătul cu cimpanzeul cum face dânsul este metafizic dubios pentru că entitățile biologice sunt perdurante, adică la un moment dat și pe un interval scurt surpindem doar un stadiu al lor. Este relevant fie să comparăm stadii de dezvoltare ale cimpanzeului cu ale omului, neinteresant din punct de vedere moral, fie să comparăm ciclurile de dezvoltare în întregul lor, esențial din punct de vedere moral pentru că evidențiază viața culturală și spirituală existentă numai la om.

·         A spune că un stadiu de dezvoltare, matur, al unei entități biologice este persoană iar alt stadiu de dezvoltare, incipient, fătul, nu este persoană relevă niște opțiuni metafizice neuzuale. E ca și cum am zice că plantula nu este plantă, că porumbul e porumb doar după ce pot să-l iau la prașilă. Ca exercițiu argumentativ se poate merge pe orice variantă, ca să vedem la ce ne duce, dar asta nu înseamnă

o   Că asta are vreo legătură cu biologia ca știință

o   Că practicile consolidate evolutiv cultural în limbajul comun se vor schimba în funcție de driblingurile analitice ale unor filosofi. Filosofia face reglajul fin al culturii, nu dă direcțiile generale pe care va evolua. Acestea sunt date de practicarea limbajului comun și a limbajelor teoretice științifice cu consecințe existențiale tehnologice directe.

·         Creștinul acordă statut de persoană entității umane perdurante pe întreg ciclul ei de dezvoltare, de la fecundare la moarte, în timp ce unele opțiuni bioetice doar unor stadii de dezvoltare ale entității umane perdurante. Asta e posibil pentru că se lucrează cu noțiuni de persoană și mecanisme de apariție/emergență total diferite în cele două abordări : teologice, respectiv naturaliste. Noțiunea creștină de persoană interesează la modul serios, de asumare existențială, doar pe cei care sunt credincioși, dar din considerente statistice are implicați juridice și politice majore, noțiunile filosofice interesează doar pe cei puțini care se ocupă cu ele și eventual și le însușesc în viață decuplându-se de cultura lor de masă.

·         Din perspectiva evoluției culturale confruntarea aceasta apare ca manifestarea unui proces de selecție culturală grupală intensă, de luptă pe viață și pe moarte. Nu este surpinzătoare în condițiile situației de graniță culturală a României, dar trebuie gestionată.

Un stat în care procesele de confruntare internă distructivă nu sunt ținute sub control este sortit dispariției. Este mai ieftin să facem controlul prin educație decât prin instituțiile de forță