Și virusurile sunt creații ale lui Dumnezeu

Virusurile sunt o creație a lui Dumnezeu, au un rost care se poate vedea printr-o privire înțelegătoare asupra lumii. Noi nu putem avea prin puterile noastre astfel de priviri. Avem prin munca oamenilor de știință teorii biologice și medicale, descrieri cu folos limitat la rezolvarea unor probleme lumești, de sănătate. Teoria întreagă, cu folos pentru mântuire, este un dar.

Înțelegerea cuprinzătoare, teoria întreagă, o obținem prin dragoste, iar dragostea o obținem prin unire cu Dumnezeu, prin vrednică împărtășire. Dar știm că toți suntem nevrednici...

Suntem gata să primim darul dragostei, nevrednici fiind ? Suntem gata să cunoaștem că suferința venind din vreo boală e un dar pentru folosul nostru ? Suntem gata să mărturisim pe Hristos când frații noștri care nu cunosc decât teoriile științei moderne ne vor batjocori pentru ce știm ? Suntem gata să facem ascultare de ierarhii noștri care văd prin locul în care se află mai multe decât noi ? Suntem gata să bem paharul umilinței până la capăt ?

“Puteţi să beţi paharul pe care îl beau Eu sau să vă botezaţi cu botezul cu care Mă botez Eu?” (Marcu 10, 38). Putem ! Numai să vrem.

Să dăm la o parte frica pentru sfârșirea planurilor noastre lumești pe care le gândeam după mintea noastră. “ Nebune ! În această noapte vor cere de la tine sufletul tău. Şi cele ce ai pregătit ale cui vor fi?” (Luca 12, 20).

Să dezbrăcăm tristețea, semnul rezistenței noastre la desprinderea de păcate: „sunteţi păziţi cu puterea lui Dumnezeu, prin credinţă, spre mântuire, gata să se dea pe faţă în vremea de apoi. Întru aceasta vă bucuraţi, măcar că acum ar trebui să fiţi trişti, încercaţi fiind de multe feluri de ispite pentru puţină vreme” (1 Petru 1, 5-6).

Să ne bucurăm de frumusețea creației, de primăvara aceasta, de post, cu grijă lumească la ce putem face după puterile noastre, asemenea Martei, și cu bucurie lăuntrică, duhovnicească, asemenea Mariei. “Priviţi la păsările cerului, că nu seamănă, nici nu seceră, nici nu adună în jitniţe, şi Tatăl vostru Cel ceresc le hrăneşte. Oare nu sunteţi voi cu mult mai presus decât ele ?”

Cu toții suntem în grija Tătălui nostru Cel ceresc.