În memoria Profesorului Mihail-Radu Solcan

Nu am cunoscut profesor mai bun.

Căutând altceva pe net am aflat că tocmai a murit, de aici
http://www.contributors.ro/fara-categorie/in-memorian-prof-mihail-radu-solcan/
și de aici
http://www.contributors.ro/cultura/a-merge-linistit-catre-propria-moarte-despre-mihail-radu-solcan/

Am avut un șoc, am plâns.

Ieri tocmai primisem un mesaj de la editura Ars Docendi. Fiind vorba de aprecierea unei cărți pornite de la lucrarea de licență coordonată de dânsul, m-am grăbit să i-l dau forward, cu gândul că îi voi face o bucurie.

Dar nu știam că este prea târziu. Că nu va mai avea cine să deschidă e-mail-ul...

***

Întotdeauna am avut sentimentul că Mihail-Radu Solcan are caracteristic bunul simț, dar și o retractilitate ușor ostentativă, al cărei sens nu îl înțelegeam. Azi la întâlnirea de comemorare de la filosofie i-am aflat sensul. Mihail-Radu Solcan a fost un om cu interese intelectuale enorme și care deținea instrumentele necesare pentru a-și urma pasiunea de a gândi, un poliglot, cu teză de doctorat în logică, dar specializat și în filosofie politică, filosofia minții, filosofia științelor sociale. Cum spunea Emi Socaciu, se regăsea în Robert Nozick. Profesorul Adrian-Paul Iliescu ne-a spus că a fost primul admis în facultatea de filosofie în 1972, în condițiile în care erau 40 de locuri și 1000 de candidați. A fost iarăși primul din promoția de absojvenți la nivel de țară, dar în anul acela nu era pentru repartizare nici un loc în învățământ superior, cercetare, sau măcar în București. A ales un liceu din Brașov. Apoi a lucrat ca documentarist la Academia Ștefan Gheorghiu, la traducerea și prezentarea unor texte din cele mai variate domenii (între ele filosofie analitică) făcându-le disponibile facultăților din România, care nu aveau voie să aibă acces la textele originale. În 21 decembrie 1989 Mihail-Radu Solcan a venit la dezbaterea de idei care se organiza cu regularitate la facultatea de filosofie, dar a găsit lacătul pus la ușa respectivă. După așa zisa revoluție lui Mihail-Radu Solcan i s-a propus de către liderul Iliescu să intre în politică, dar a refuzat.

Mihail-Radu Solcan și-a ascuns propria suferință generată de constrângerile absurde ale epocii și s-a dedicat formării noilor generații, prin punerea în circulație a textelor scriind cărți accesibile, cu limbaj tehnic minimal, traduceri, manuale de tehnica muncii intelectuale, dar și dedicarea timpului său studenților. A încercat să înțeleagă cele ce i s-au întâmplat lui însuși și românilor lucrând în zona relației dintre libertate, minte și instituții. Dar la fel de bine la seminar lucram pe Tristram Engelghardt și abordarea bioeticii din perspectiva ortodoxiei.

Mihail-Radu Solcan are idei teoretice care merită duse mai departe în textele sale cu o circulație redusă datorită împrejurărilor epocii. Cei care le vom duce mai departe suntem cealaltă moștenire a sa, noi, oamenii pe care i-a format și cărora le-a insuflat pasiunea pentru interogație și rigoarea muncii intelectuale.

Mihail-Radu Solcan a dat tuturor lecția nobleței sufletești, lecția bunului simț, lecția nepromovării sale însăși ca persoană publică și a textelor sale, dar și lecția neintervențiilor casante, jignitoare în spațiul public, chiar și când ar fi avut motive, cum spunea Profesorul Mircea Dumitru. Dar, cum spunea Profesorul Mircea Flonta, exista aici o ușoară ostentație, pentru cine avea capacitatea să o observe. Venită, cred eu, din nedreptatea istorică la care a fost supus, desigur făcută de oameni concreți. E datoria oamenilor la a căror formare a contribuit să îndrepte această nedreptate.

Îmi dau seama că toate nedreptățile la care am reacționat sunt apă de ploaie în fața martiriului acestui om. Mihail-Radu Solcan avea acasă în bibliotecă Biblia în foarte multe limbi și ediții. Cum spunea Profesorul Brâncoveanu, a citit mai mult această carte decât mulți alții care vorbesc public despre ea.

Dumnezeu să te odihnească, domnule Profesor ! Ne veți lipsi, tuturor celor care am avut șansa să vă fim studenți. Ce om ! Cât bine mi-a făcut ! Mă simt mai singur. Abia acum realizez cât de mult mă ajuta că acest om era acolo, la Facultatea de Filosofie a Universității din București, făcând ceea ce făcea.

Să ducem mai departe spiritul dânsului: gândire liberă, intransigență morală, dar și delicatețe.



_________

Revin, am găsit un curs festiv ținut de profesorul Solcan aici:
http://www.youtube.com/watch?v=dWgr8CMCECU
Pagina sa web este aici:
http://www.filosofie.unibuc.ro/~solcan/
Iată și un nou text în memoria sa aici:
http://www.contributors.ro/fara-categorie/in-memoriam-unui-spirit-liber-profesorul-mihail-radu-solcan/