(pe contributors la: http://www.contributors.ro/fara-categorie/semnificția-contribuțiilor-de-pe-contributors)
Întîmplarea că săptămâna aceasta au picat alături două articole care acceptă ca bune de urmat două seturi de valori opuse (ateiste vs. religioase) este o bună oportunitate pentru a analiza semnificația contribuțiilor de pe contributors pentru agora românească.
Întîmplarea că săptămâna aceasta au picat alături două articole care acceptă ca bune de urmat două seturi de valori opuse (ateiste vs. religioase) este o bună oportunitate pentru a analiza semnificația contribuțiilor de pe contributors pentru agora românească.
Înainte de a vorbi despre contribuții să vedem ce putem spune la modul
general despre autorii care le produc. Contribuțiile de pe contributors sunt
produse gratuit de autorii lor, ceea ce arată că în termenii primei versiuni ai
piramidei lui Maslow ei se află în stadiul de satisfacere a nevoilor de
auto-realizare și rezolvă această problemă personală printr-o manifestare
responsabilă (altruistă) a creativității. Se implică într-o dezbatare publică
în scopul de a susține anumite valori în care cred și a schimba nivelul (o să
precizez mai încolo ce înțeleg prin nivel) dezbaterii publice din România. În
termeni manageriali asta e o strategie pro-activă de bussiness, adică acea
strategie prin care o firmă încearcă să modifice mediul extern ca să își
promoveze funcționarea proprie conform scopurilor organizaționale ale firmei.
Asta înseamnă că autorii contributors au o anumită acumulare de capital din
care își permit să investească în modificarea spațiului public (sunt cel puțin
din clasa de mijloc în sens economic). Mai înseamnă și că nu fac parte din
structuri organizaționale care le limitează posibilitatea de a interveni cu
opinii în spațiul public (cu excepția unor contexte bine precizate sau pe
vehicule media bine precizate). Nu sunt controlabili și nici nu vor să fie la
schmb cu beneficii materiale (nu au nevoie de ele, pentru că au deja un
capital, sau au un sistem de valori în care acumularea de bunuri materiale nu
este un scop în sine).
Să vedem acum care este metoda de promovare a valorilor specifică
platformei. Promovarea unor valori se poate face într-un text scurt ca acest
articol pe căi retorice: prin apel la emoții (seducție, incitare) și prin
argumentare rațională. Problema cu seducția (x-ulescu își cultivă grădina ca un
bunicuț de treabă – poză în articol) și incitarea (x-ulescu a dat un pumn unui
copilaș – link spre you-tube) este că după ieșirea din starea de ambalare
emoțională pe care i-au indus-o omul nu se mai simte bine (disconfort în manipulare)
și revenire la starea inițială (la opinia veche). Revenirea nu mai are nici o
importanță practică dacă e prea târziu și a acționat deja folosind opinia
indusă (de ex. a votat cum trebuie). Se cheamă că a picat de fraier. Dacă e
foarte orgolios se va agăța de tot felul de argumente ca să își raționalizeze
eroarea și cu greu va accepta că propoziția anterioară este adevărată. În cazul
unei dezbateri publice on-line acțiunea se poate exprima printr-un comentariu
grăbit (aprobat sau nu) sau printr-un like emoțional. Succesul poziției
exprimate de acel obiect media în acest mod este însă doar episodic, nu de
durată, cel puțin pe categoria de public care prin prisma piramidei lui Maslow
a ajuns cel puțin la nivelul respectului de sine și de alții. Nivel jos al
dezbaterii publice înseamnă să apelezi mai ales la seducție și incitare, nivel
ridicat înseamnă să apelezi mai ales la argumente. Există un gradient al
produselor media de la nivel jos la nivel ridicat.
Ceea ce este specific platformei contributors este predominanța
argumentării ca metodă de persuasiune. Argumentele de pe platformă au un rol retoric,
nu unul de investigare obiectivă, neimplicată, a consecințelor la care duc
niște presupuneri considerate adevărate. Pe contributors nu sunt de interes analize
detașate de tip filosofic, în care argumentul să fie urmat până la ultimele lui
consecințe indiferent de consecințele la care duce, iar pe această cale chiar
autorul să își schimbe propriile valori bune de urmat (gândire critică
autoreferențială). Pe de altă parte, referirea la astfel de argumente realmente
detașate poate fi folosită în structurarea argumentului retoric.
Acestea fiind zise, să vedem care sunt valorile promovate de autorii de pe
contributors. Valorile comune sunt cele ale libertății politice (fără de care
acest mod de autorealizare n-ar exista) și ale dialogului relaxat (fără de care
discuțiile s-ar duce predominant în zonele metodelor de seducție și incitare).
Dincolo de aceste valori formale, valorile substanțiale sunt diferite. Cineva
poate susține opinii de stânga, altul de dreapta, unul ateiste, altul bazate pe
valori creștine.
În momentul lansării la apă a articolelor se face cuplajul cu publicul
comentator de pe contributors. Consumând articole de diferite facturi și perspective
cititorii își pot forma o imagine asupra diversității valorilor care structurează
proiectele umane în societate și a modului cum se poate argumenta pentru
susținerea acelor valori. Publicul include și autorii contributors, care citesc
articolelele altor autori, unii dintre ei exprimând valori total diferite. Ei
pot comenta adoptând o strategie reactivă, în paralele cu cea proactivă
adoptată în calitate de autori. Pot arăta consecințele raționale ale asumării
acelor valori, sau pot arăta inadecvarea argumentelor prin care se susține
acele valori, care uneori pot submina chiar valorile respective făcându-le
necredibilă sinceritatea asumării. Și acesta este de fapt dialogul. Fiecare își
poate da seama unde se plasează, cât de rațional este și cât de nerațional
(ne-am plictisi teribil dacă am fi complet raționali). În cea mai mare parte a
situațiilor autorii nu se cunosc personal între ei, nici cu editorii, și nici
cu comentatorii articolelor. Dar întreg forumul funcționează ca o dovadă vie că
există o comunitate de oameni cu valori formale comune: libertate și dialog.
Cunoscând diversitatea opiniilor și noi argumente oamenii acestei
comunități își pot (can & may) ajusta chiar și valorile personale,
exceptând pe cele formale care sunt criteriul de identitate pentru apartenența
la comunitate. Cei care ajung să facă asta înseamnă că au depășit aplicarea
doar a strategiilor reactive și proactive. Au ajuns la o strategie adaptativă
de dezvoltare personală. Dar greu se schimbă valorile substanțiale, și rar. Să
le schimbi prea des e superficialitate, să nu le schimbi deloc poate fi
încremenire în proiect – în sensul folosit de dl. Liiceanu (dar nu în mod
necesar, de vreme ce cuvântul caracter are conotații pozitive). Probabil că
valorile substanțiale de un nivel global al vieții nu pot fi schimbate
niciodată, ci doar cele de niveluri mai mici, instrumentale pentru nivelul
global. Este esențial să nu punem presiune pentru schimbarea valorilor
substanțiale ale altora (asta ține de respectul autorului față de alții), dar
este esențial să le dăm public mijloacele necesare să și le schimbe dacă vor
vrea ei asta (asta ține de respectul autorului față de sine). Rezultatul net
este diversitatea valorilor publice asumate de către oameni în cunoștință de
cauză, structurate în diverse feluri în viața fiecăruia pe baza unor temeiuri
argumentative.
Semnificația contribuțiilor de pe contributors cu tot cu comentariile lor
în această schemă de intepretare este următoarea: ele sunt obiecte culturale
produse și consumate de membri unei comunități de oameni care cred în valoarea
libertății politice, de expresie și a dialogului argumentat ca instrumente
pentru a susține și tolera diversitatea valorilor substanțiale publice asumate
în mod responsabil, în cunoștință de cauză.
Acesta text a fost un argument retoric pentru a susține utilitatea
argumentării ca metodă. J (smile).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu