Controlul tendinţelor autoritariste ale BOR în societatea românească

Am evaluat publicistica preoţilor-ziarişti, am urmărit declaraţiile oficiale ale instituţiilor, m-am racordat la atmosfera din comunitate şi mi-am format convingerea că nu există nici o şansă ca reprezentanţii instituţionali ai BOR să accepte într-un orizont de timp relevant pentru acţiunile civice şi politice vreo schimbare în modul de concepere a relaţiei sale cu statul.

Întreaga resursă umană este formată pe direcţia simfoniei bizantine, tot corpul profesoral acţionează monolitic top-down în această direcţie şi antrenează şi toată studenţimea şi organizaţiile neguvernamentale satelite într-o acţiune de izolare defensivă faţă de restul societăţii. Tolerarea credincioşilor cu alte opinii e doar un pas tactic, de aplicare iconomică a canoanelor în duh pastoral. Pentru aceşti oameni astfel de opinii sunt în afara credinţei, iar la momentul oportun ar fi eliminate din corpul Bisericii. Dezvoltarea unor centre de etică seculară lezează direct interesele instituţionale ale BOR, ceea ce explică inclusiv o parte din reacţia disproporţionată în cazul Singer.

În aceste condiţii ideea de a susţine pe bază de argumente convergenţa dintre valorile unei societăţi deschise capitaliste şi ortodoxie în România are o valoare pur filosofică, cred că este sortită eşecului practic deoarece principalul public ţină nu-şi poate schimba opiniile. Ideile politice de tipul celor propuse de lideri ca domnul Mihail Neamţu nu cred că sunt în aceste condiţii operaţionalizabile.

Ce cred că se putea face este motivarea clerului BOR să menţină pe termen nedefinit de timp atitudinea sa iconomică faţă de credincioşii favorabili valorilor libertăţii civice şi politice  prin acţiuni de consolidare a societăţii deschise de către persoanele credincioase.

1) Pornind de la numărul mare de persoane compatibile practic cu valorile societăţii deschise  şi care au o viaţă religiosă ortodoxă se poate dezvolta un proiect politic care să susţină atât valorile societăţii deschise cât şi o competiţie între BOR şi alte abordări de constituire a capitalului social naţional. Decidenţii din BOR nu îşi vor permite eliminarea acestor oameni din corpul Bisericii. din cauza numărului lor foarte mare. Pe de altă parte aceşti oameni nu au nici un interes în slăbirea rolului spiritual al BOR, ci doar în controlarea de facto a tendinţelor autoritariste.

2) Dezvoltarea unei alternative de formare a moralităţii seculare (pe linia eticii). BOR are o poziţie dominantă pe piaţa de formare a comportamentului moral în România, acesta e principalul său rol de interes public, şi trebuie să existe o alternativă. Când cineva are un competitor serios disponibilitatea la dialog şi toleranţă faţă de terţi creşte semnificativ. Una posibilitate mi se pare instituţionalizarea profesiei de etician şi introducerea eticii în şcoli, nu ca alternativă la religie, ci simultan cu religia.

3) consolidarea producţiei intelectuale a ortodocşilor independent de editurile şi platformele girate de ierarhi, asimilarea şi dezvoltarea temelor lansate de gânditorii ortodocşi din societăţile deschise,  cum sunt cele din opera lui Engelhardt, https://scholar.google.ro/scholar?hl=en&q=Engelhardt+bioethics&btnG=&as_sdt=1%2C5&as_sdtp= . Aceste produse culturale pot genera în timp o alternativă la ideile promovate pe căi instituţionale sau sub puternica influenţă a acestora.

4) Crearea unui dialog între teologi şi restul, dar în sens empatic faţă de ceea ce BOR asumă că protejează, astfel încât, cei ce critică corpul dogmatic şi atitudinile derivate de aici, să se asigure că înţeleg ceva, totuşi, din ceea ce BOR numeşte Sfânta Tradiţie (punct formulat de domnul Eduard Barbu la care subscriu).