Nu locul ci modul

Nu locul ci modul

joi, 3 mai 2018

Despre simptomele mentalităţii comuniste


Comunismul creează dependenţă, asemenea fumatului, jocurilor pe calculator, drogurilor. Nu este suficientă despărţirea instituţională de acest sistem politic pentru a scăpa de comunism. Cei dependenţi îl vor practica în privat. Există o mentalitate comunistă dominantă numeric în societatea românească care nu vă dispărea câtă vreme nu se tratează dependenţa de comunism. O condiţie pentru tratament este recunoaşterea simptomelor. În acest text caracterizez pe scurt simptomele la mase, la elite şi schiţez o posibilă terapie.


Simptomul mentalităţii comuniste la mase

Simptomul mentalităţii comuniste la mase este dorinţa de a te supune dorind puterea. Comunismul e o manifestare monstruoasă a egoismului si individualismului omenesc, aproprierea aproapelui pentru a te sluji, deposedarea lui de el însuși ca să îți fie slugă ție. Renunțarea la sine, la plăceri si dedicarea aproapelui si lui Dumnezeu sunt idealuri morale in creștinism. În comunism dumnezeu sunt ţoapa şi mitocanul, prostul, incapabilul, adeptul răului, şmecherul viclean, iar renunțarea e doar pentru mase, toate masele însă vizând să ajungă stăpânde sclavi. Azi masele rămase cu mentalitate comunistă nu mai au stăpân, dar vor aceleaşi lucruri. Caută om căruia să i se vândă. Pe cine găsesc ele ?


Simptomul mentalităţii comuniste la elite

Găsesc elite cu mentalităţi comuniste. Simptomul mentalităţii comuniste la elite este incapacitatea de a servi în mod sincer cetăţenii din cinism. Elitele cu mentalitate comunistă dispreţuiesc oamenii. Nu îşi asumă o morală personală care să le constrângă faptele şi interpretarea asupra a ce fac oamenii.

Nu există o diferenţă principială între elitele cunoaşterii şi elitele politice în chestiunea mentalităţii comuniste. Diferenţa este doar de scară a impactului social. Am să spun câteva lucruri mai întâi despre elitele cunoaşterii în filosofie şi ştinţă.

În filosofie mentalitatea comunistă are ca simptom practicarea ei exclusiv instrumentală. Nimeni nu credea în materialismul-dialecti, dar îl folosea pentru bunăstare materială, status, putere. Practicarea filosofiei fără a avea un ideal în viață este asemenea unui balet într-un staul abandonat. Pe de altă parte, filosofia nu ne ajută la nimic în construcția unei case adecvate pentru acest spectacol. E nevoie de proiect, resurse si efort de un alt fel. Nimeni nu are obligația să le mobilizeze pentru filosof.

În cazul stiintelor nu mai observăm această inadecvare, ne-am obisnuit să credem că ne putem înălța prin simpla deţinere a cunoaşterii ştiinţifice. Pasul următor a fost să adecvam spectacolul la stabilimentul existențial in care ne aflăm personal, anomic, imoral, si să dăm numele de ştiinţă îngrijirii animalelor. Cei care suntem profesori şi studenţi practicăm  dezinvolt trişarea, lipsa de respect față de merit, contraselecţia.

Există ceva nedrept in analogia de mai sus: a creşte animal este ceva cu totul onorabil.

La elitele politice simptomul este instrumentalizarea cinică a oricăror instituţii create pentru a face bine. O program UNESCO va fi folosit doar pentru afacerile personale. O Constituţie va interesa doar ca să faci bani şi să îi supui pe alţii. Un Parlament va fi exclusiv un mijloc pentru a-ţi umfla conturile şi salva pielea după infracţiuni. Elitele cu mentalitate comunistă cred cu tărie că au dreptul să domine pe ceilalţi deoarece au o chemare specială pentru asta, iar ceilalţi sunt incapabili să se conducă singuri. Oamenii sunt nişte vite pentru ei, iar ei sunt păstorii.


Terapie

Orice dependenţă are drept cauze psihologice stima scăzută de sine şi neputinţa de a suporta realitatea percepută ca neplăcută dureroasă. Fiecare dintre cei cu mentalitate comunistă are o suferinţă ascunsă nerezolvată, o umilinţă, un complex, o lipsă de dragoste, o abandonare. Livrarea către sclavie şi cinism se face în împrejurări când peste stima de sine scăzută apare o criză existenţială. Criza este bandajată cu asumarea unui ideal care oferă plăcerea de a crede că poţi salva umanitatea fără a te salva pe tine. Omul cu mentalitate comunistă se minte pe sine şi are ca obiectiv distrugerea celor care nu sunt ca el. Proiectează asupra lor tot ce îl caracterizează personal: egoismul, individualismul, cinismul.

Terapia profundă ţine de creşterea stimei de sine prin acţiuni folositoare în mod real lui şi celorlalţi oameni. Iniţierea acestui proces nu poate avea loc fără recunoaşterea stării de fapt în care se află. Pentru aceasta are nevoie de o oglindă care să îi fie pusă în faţă.

Încheiere

Trăim printre victime dependente de experimentul politic la care a fost supusă România. Trăim printre oameni bolnavi de lepră care nu se izolează, ci vor să atingă pe toţi ca să fie toţi asemenea lor.

În această situaţie morală tot ce se poate face este spunerea adevărului şi ajutarea celor bolnavi.






Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu