Câteva întrebări științifice

Ce implicații au procesele semiotice existente în metodologia științei (formularea teoriilor și ipotezelor, interpretarea datelor, comunicarea rezultatelor) asupra cunoașterii științifice rezultate ? Care este scara de timp a stabilității relațiilor dintre purtătorii de înțeles și referenții lor, cum diferă aceasta în funcție de tipul de cunoaștere ? Scara de timp a stabilității are vreo corelația cu scara spațială a proceselor sociale de producere și difuzare a cunoașterii ștințifice ?

Care este relația dintre limbajul matematic și limbajul comun la nivelul purtătorilor de înțeles, al sensurilor din minte și al referenților, al entităților la care se referă ? Această relație diferă în funcție de tipul de limbaj comun în aceeași limbă sau între limbi diferite ?

În ce sens realitatea obiectivă cercetată este independentă de omul de știință care o descrie în condițiile în care tot ce putem ști despre ea este produsul oamenilor de știință ? Obiectivitatea este un concept unitar, plural, stabil pe termen nedefinit sau aflat în evoluție culturală ? Procesele de producție de orice fel (biologică, mentală, culturală, economică) au un caracter obiectiv ?

Care este relația dintre conceptele de timp din diferitele domenii ale științei ? Pe ce ne bazăm când credem că timpul la care se referă fizica este același fel de realitate cu cel din științele sociale și din cele ale omului ?

Relația dintre parte și întreg ține de realitatea obiectivă sau este un model prin care interpretăm observațiile asupra realității făcute la diferite scări ? De ce relația dintre parte și întreg este aplicabilă în toate domeniile cunoașterii ?

Care este relația dintre obiectele caracterizabile ca subiect cu predicate și procesele caracterizabile prin funcții matematice ? Ce înseamnă că procesele au loc în obiecte sau că implică mai multe obiecte, sau că implică părți ale unui obiect și obiecte din exteriorul aceluiași obiect ?

Cum e posibil ca obiectele matematice să lege variabile observabile în domenii diferite ale realității (natural, mental, cultural) atunci când descriem interacțiunile dintre obiecte de feluri diferite sau încercăm să explicăm apariția unora din altele ?

De ce credem că poate exista un model teoretic unitar în cunoașterea științifică ? Care este funcția căutării unității cunoașterii după ce diferitele ei părți și-au dovedit valoarea fundamentală, de descriere locală și regională a realității, și valoarea aplicativă ? Care este relația dintre funcția unificatoare a cunoașterii științifice și funcția unificatoare a cunoașterii spirituale, sunt înlocuibile una cu alta, independente, sau parțial corelate ?

Cum arată o listă a tuturor variabilelor măsurabile prin care poate fi caracterizat omul ? Cum se distribuie ele între domeniile științifice, prin ce fel de obiecte matematice sunt relaționate, cum migrează abordările metodologice de măsurare  a lor și procesare a datelor dintr-un domeniu în altul ? E posibil principial să creăm un model general acceptat despre om pornind de la modelele existente ?

Când creăm un termen teoretic, de exemplu “atom” ca să ne referim la o realitate obiectivă măsurabilă atom,  ține de natura cunoașterii ca termenul „atom” să fie preluat în procese culturale independente de cele caracteristice științei ? Este ceva necesar, independent de intenția unui om sau a altuia, să existe o folosire ideologică a termenului teoretic sau pentru a obține capital simbolic prin transfer de autoritate de la știință ?