În ordinea importanţei lor putem vedea un semnal geopolitic, unul legat de funcţionalitatea
democraţiei noastre pe termen lung, şi unul legat de calitatea resursei umane a partidelor.
Pe plan geopolitic e clar că ai noştri, domnii şi doamnele din sistem care
susţin direcţia UE şi NATO, i-au bătut pe ruşi cu armele lor: fake news pe fake
news se scoate, iar idioții utili cu inteligenții utili. Nu a existat un
pericol real să câştige doamna Dăncilă, nu a existat un pericol să participe
doar 35% din electorat la alegeri, s-a creat doar o psihoză în acest sens ca
parte din războiul hibrid. Cam departe de sursele antice ale democrației, dar
destul de aproape de visul lui Habermas al rațiunii publice: "Dacă ați
vrut rațiune, poftiți !" Scopul scuză mijloacele, iar raţiunea publică e
în astfel de vremuri un simplu instrument de soft power pentru lichidarea
vehiculului intereselor estice în România, PSD.
Cele de mai sus sunt raţionale la scară mară, dar au şi nişte costuri
colaterale la scară mai mică şi au dus la o contrareacţie din partea
cetăţenilor: avem un semnal politic pentru o democraţie nedirijată. În timp ce
participarea la vot în ţară la turul 2 a crescut cu 3.57 %, ponderea voturilor anulate
a crescut cu 25.37%. Făcând eventual corecţia pentru voturi proporţional mai
mult eronate odată cu creşterea participării rezultă că circa 30000 de cetăţeni
au dat un clar vot de protest împotriva felului cum s-a derulat această
campanie electorală care a fost manipulată spre o finală de acest fel. 30000 de
oameni s-au dus la vot în turur doi numai ca să spună că nu vor ceea ce li se
s-a servit ca meniu electoral.
Mesajul acestui vot de protest este să fie asigurat un cadru de selecţie
mai bună a profilului politicienilor, cu mai puţină interferenţă din partea
sistemului statului şi cu un joc mai liber al procedurilor democraţiei, în care
oamenii care ajung în astfel de competiţii să nu fie în situaţia să nu poată
accepta dezbateri electoriale. Dacă vrei să fii lăsat să dezbați când aparții
unei confesiuni minoritare e bine să nu antagonizezi instituția majorității
prin declarații care nu servesc statul, ci numai emoțiile tale în chestiuni
sensibile. În acest fel nici nu subminezi instituțiile democratice, devenind o
vulnerabilitate promovată doar pentru că nu există altă soluție de moment. Instrumentalizarea
Bibliei în ediția de lux, albă, ca final al planului de comunicare început cu
mitingul - "liturghie" al d-lui Dragnea arată limpede că se dorea de
către PSD o falie pe linie religioasă căreia domnul Iohannis nu putea să îi
facă faţă într-o dezbatere reală, neavând resursele interne, mentale şi
sufleteşti pentru unificarea naţiunii pe un astfel de palier al discuţiei. E de
dorit ca pe viitor să avem candidaţi la vârf oameni care înţeleg ce înseamnă
policentricitate socială şi spirituală şi respectă realmente sensibilităţile
tuturor, având tactul şi înţelepciunea necesare pentru a putea face asta.
Domnul Iohannis nu se ridică la nivelul regilor României dintr-un motiv foarte
simplu: nu e de viţă nobilă, n-a avut de unde să înveţe cum e să fii un rege,
aşa că e de dorit să nu mai fie încurajat să încerce.
Trecând la resursa umană s-a putut observa ce simplu au putut fi manipulați
liderii USR şi PMP şi numeroşi cetățeni prin tema falsă că ar putea exista
vreun risc să câştige doamna Dăncilă. Asta presupunând că a existat bună
credinţă şi lăsând deoparte conspiraţionismul. Scorul de maidan cu care a
pierdut arată lipsa capacității acestor lideri de a vedea politic, drept pentru
care şi-au tăiat singuri aripile. Declarația de ieri a domnului Paleologu cu
citare din Dante (lăsaţi orice speranţă cu privire la ce va urma, aici) e tardivă, ea trebuia să existe de la început,
între tururi, şi să ţină deschis un culoar viabil pentru creştin-democraţie,
indiferent de sfaturile din staff-ul PMP. Dacă nu ai dispoziţia să îţi asumi
costuri pentru aşa ceva nu intri în joc, rolul de lider naţional nu e unul
part-time.
Tot legat de resursa umană putem observa cum a fost executată doamna
Dăncilă. Au împachetat-o în informații false despre şansele ei, i-au cumpărat
oamenii şi au zdrobit-o cu mâna cetățenilor panicați prin intermediul ştirilor
false. Asta e soarta tuturor impostorilor care mizează pe un cal pierzător.
Impostorii din tabăra bună se vor bucura, în schimb, de pensii frumoase şi
linişte: acestea sunt costurile jocului democratic în condiţii de război
hibrid, costuri care vor fi plătite de cetăţenii productivi, că doar nu se vor
tipări bani speciali pentru aceste persoane.
Acestea fiind zise cetăţenii nu pot decât să îşi vadă de treaba lor,
freedom is not free. Aici sau în altă parte, dat fiind că soarta lor nu
interesează pe absolut nimeni din partidele dominante, aceştia prevalându-se de
contextul geopolitic ca să îşi susţină exclusiv agenda personală şi grupală
după ce au bifat direcţia acceptabilă pe plan macro. Dacă aici sau în altă parte
se va decide în funcţie de faptele concrete ale viitoarei puteri, de vorbe
suntem sătui.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu