Puterea unui om, aici capacitatea sa de a rezista piedicilor și de a urmări cu hotărâre scopurile sale personale, inclusiv pe cele organizaționale în măsura în care și le-a asumat, nu este suficientă pentru a asigura dezvoltarea organizațiilor publice în sensul maximizării calității serviciilor publice pe care le furnizează. Disponibilitatea la compromisuri dincolo de pragul bunului simț crează o cultură organizațională ineficientă. Realizările concrete apărute după efectuarea compromisurilor sunt subminate pe termen mediu de resursa umană favorizată și cultivată prin compromisurile făcute.
Corectitudinea unui om, capacitatea sa de a respecta un set minim de reguli ale jocului în competiția inevitabilă dintre oameni, nu este nici ea singură suficientă pentru a schimba în bine o organizație publică. Într-un climat de incorectitudine corectitudinea vulnerabilizează persoana și îi dă o aură de iraționalitate, de incapacitate de a se adapta mediului, realității instituționale de acum, ceea ce subminează adoptarea acestui model comportamental de către alții.
Doar cuplajul dintre putere și corectitudine, având ca indicator obținerea de realizări concrete într-un mod corect în pofida climatului general de incorectitudine și în pofida acțiunilor unor oameni puternici cu comportament incorect, poate schimba în bine o organizație publică.
Necesarul de putere al oamenilor corecți în astfel de condiții nefavorabile este mult mai mare decât necesarul într-o organizație dominată numeric de oameni corecți. Diferența de putere trebuie să acopere cheltuielile de apărare, de contracarare e acțiunilor incorecte numeroase din jur.
Însă odată succesele existente și clare, omul puternic și corect poate funcționa ca model aflat în competiție cu cel puternic și incorect pentru cei aflați în formare sau pentru cei care nu au adoptat în mod irevocabil un anumit mod de viață.
În România în acest moment are loc un proces de intensă competiție culturală între oamenii puternici corecți și cei puternici și incorecți. Din punct de vedere instituțional există o fereastră de oportunitate pentru cei puternici și corecți dată de apartenența la UE și de reformele asociate acesteia. Ce se va întâmpla cu România depinde în mod decisiv de măsura în care oamenii puternici și corecți vor avea realizări clare, capabile de a demonstra tuturor viabilitatea soluțiilor comportamentale propuse de ei în condițiile de acum. Orice compromis în vederea obținerii acestor realizări va submina capacitatea lor de a funcționa ca model de viață pentru alți oameni, și va favoriza succesul modelului comportamental incorect. Responsabilitatea celor puternici și corecți în România de azi este foarte mare. Eșecul lor eventual nu va putea fi compensat cu ușurință pe termen scurt și poate niciodată la scara de timp a existenței României ca stat.
Cinci oameni puternici și corecți sunt sunt suficienți pentru a schimba în bine o organizație cu 100 de angajați. Nu este nevoie nici măcar să comunice între ei în mod special, să se alieze deliberat. Dumnezeu va aranja El lucrurile.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu