Nu locul ci modul

Nu locul ci modul

luni, 24 decembrie 2012

Băsescu Total War - de Bleen, & Crăciun fericit !

"Sînt și jocurile astea de strategie bune la ceva. E suficient să joci la Total War campaniile lui Alexandru cel Mare sau Napoleon ca să-ți dai seama că decisive nu sînt nici strategia, nici logistica, nici tacticile, nici circumstanțele. Nu sînt nici măcar foarte importante. Decisivă e doar îndrăzneala. Alexander și Napoleon Total War nu sînt nici măcar jocuri de strategie. Sînt jocuri de tupeu maxim, de ori la bal ori la spital, azi aici, mîine-n Focșani, p*la mea și patru bani, ce-am avut și ce-am pierdut. N-ai nicio șansă, n-ai nicio ieșire strategică, n-ai nicio opțiune tactică decît să-ți iei cuțitul și să te duci să scalpezi un tanc.

Pînă scot ăștia de la Creative Assembly un Băsescu Total War, vă zic eu că momentan, cel puțin la prima vedere, sîntem în deep shit pe partea politică. MRU era bun de preluat un imperiu gata făcut. Sau un regat, o republică sau un orășel de provincie (Țăndărei Total War). Sau o deconcertată la Botoșani.

Cu aceleași resurse, circumstanțe și raport de forțe, Băsescu îți cîștigă două mandate prezidențiale, Blaga și MRU pierd jenant sau onorabil Făureiul în turul I, primul, că n-a avut timp să ranforseze și că dezastruoasa moștenire a lui Boc, al doilea, că n-are poporul ideație. Și că, oricum, e valabil în ambele cazuri, nu e bine să te pui rău cu niminea, că nu se știe niciodată.

L-am votat în 2004 pe Băsescu cu entuziasm, dar nu așteptam cine știe ce de la el. Știam că nu are șanse să facă mai nimic, dar voiam acțiune. Voiam bătaie, scandal, păruială. Voiam să-i enerveze, să nu-i lase să le priască. Am stat departe de politică din 1997 pînă în 2004 și nu știam mare lucru, nu mă uitam la teve, nu citeam ziare, nu urmăream deloc scena politică, dar știam că Năstase călărește cu aroganță un imperiu strivitor și că Băsescu e un scandalagiu perseverent. Scandalagiu mai ales cu fapta, nu cu vorba. Habar n-aveam în ce ape politico-doctrinare se scaldă (știam doar că e fesenist, motiv pentru care în turul 2 la alegerile pentru Capitală din 2000 nu am fost, că nu aveam de gînd să aleg între doi feseniști). Însă în ăia 4 ani de domnie a lui Năstase, în toată lipsa mea de interes pentru politică răzbăteau cîteva știri despre Băsescu și despre contrele lui cu Năstase și Imperiul Pesedist.

Deși l-am votat cu speranță și entuziasm, nu l-am votat pentru ”Să trăiți bine!” (nici nu țin minte să fi dat atenție în vreun sloganului respectiv – și nimeni nu i-a dat atenție, sînt convins – oamenii nu trăiau rău în 2004), l-am votat nu pentru moralitate și studii (nu eram la curent cu ceva imaculat să măreț pe partea asta la respectivul personaj), l-am votat nu sperînd că e Cavalerul pe-un Cal Alb sau Albă ca Zăpada (nu cred în tîmpeniile astea și nici nu am astfel de așteptări de la politicieni), l-am votat că după opt ani de Constantinescu și, mai ales, Năstase, mă plictisisem. Voiam acțiune, voiam scandal, sînge pe pereți. Voiam indignare și revoltă în fața nedreptății. N-avem puterea să-i oprim, dar măcar să fie viol, nu căsătorie. L-am ales pe Băsescu fără să am cine știe ce așteptări. Pe principiul țiganului făcut săpun: ”Dar nici de-al dracu nu fac clăbuci!” Asta e, sistemul e atotputernic, nu avem cine știe ce șanse în fața lor, dar măcar marinarul ăsta țăcănit îi face la nervi. Măcar le zgîrie Ferrariul cu cheia de la garsoniera din Rahova. O minimă satisfacție răutăcioasă.

După 8 ani de Băsescu, așteptările mi-au fost depășite cu mult. Dacă te gîndești că în 2003 regimul Năstase părea de neclintit pentru zeci de ani, dacă te gîndești că Băsescu a făcut tot ce a făcut aproape singur, că a făcut împotriva lor, aliindu-se și folosindu-se de ei, dacă te gîndești că ”forțele democratice” nu au trecut niciodată electoral de 30% (”ei” fiind majoritatea și în interiorul ”forțelor democratice”) și că orice alianță care a reușit ceva în acești opt ani de Băsescu a fost formată în proporție de 80% din ”ei”, realizările ultimilor opt ani sînt incredibile. Chiar sînt incredibile. Faceți o analiză a partidelor politice, a politicienilor care le compun, a membrilor acestora de rang doi și trei, faceți o listă a finanțatorilor vieții politice, o analiză a administrației statului, și veți vedea că e incredibil ce s-a întîmplat în ultimii opt ani. Uitați-vă la cîți aliați au avut Băsescu, Macovei și ceialalți ”reformiști” în PSD, PNL, PDL, PC , UDMR, mass-media, societatea civilă, sistemul privat care finanțează politicul și vă veți da seama că aceștia au realizat aproape imposibilul în acești ani. În septembrie 2002, martie 2003 sau octombrie 2004 nu speram mai nimic și nu vedeam nicio ieșire. Știu, sîntem în 2012 și nu am ajuns la liman. Și nu vom ajunge niciodată. Se joacă însă. Avem parte de acțiune. Și ăsta cred că e criteriul după care trebuie să ne alegem în continuare politicienii care să ne reprezinte: să fie bătăioși. Cînd ei sînt 80% și noi 20% (așa era și acum 2 ani, acum 5 ani sau acum 11 ani) nu ai de ales decît să fii bătăios.

Știu că acum e la modă să spui că vrei un lider altfel, că nu vom avea un al doilea Băsescu și că nici nu e nevoie. Poate că nu vom avea un al doilea Băsescu dar nu avem nevoie de un lider ”altfel”. Indiferent din ce mediu vine, ce background social, educațional sau profesional are, trebuie să fie bătăios."

__________


Crăciun fericit !
 
 
 

Surse: http://www.revista22.ro/-basescu-total-war-21423.html, foto Dragoș Alexandru Iordache

3 comentarii:

  1. Sa mentionezi in josul pozei numele!!!

    RăspundețiȘtergere
  2. Pai scrie deja la surse :) foto Dragos Alexandru Iordache. Vrei sa scriu pe ea in Paint ?

    RăspundețiȘtergere