Nu locul ci modul

Nu locul ci modul
Se afișează postările cu eticheta ortodoxie. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta ortodoxie. Afișați toate postările

sâmbătă, 21 octombrie 2023

Pelerinajul la Roma bizantină – o prioritate pentru creștinul ortodox din clasa de mijloc în secolul XXI

 Pelerinajele se fac la locuri și oameni, iar oamenii nu sunt mai importanți decât locurile în economia mântuirii. Atât oamenii, cât și locurile sunt lucrări ale lui Dumnezeu în lume. Cu o sensibilitate trează putem sesiza rosturile lor. Locurile care sunt centre în care s-au acumulat eforturile oamenilor coroborate cu cele ale lui Dumnezeu sunt privilegiate din acest punct de vedere. Chiar dacă oamenii s-au depărtat de ceea ce este de folos, rămân locurile cu importanța lor indiscutabilă. Dacă Țara sfântă ni se pare de folos pentru pelerinaje, Roma și toată partea de vest a civilizației libertății în care avem urmele creștinilor din-ainte de separarea lor pe instituții diferite și faptele lor de acum nu pot fi altfel.

 

Interesul profund duhovnicesc pentru Roma bizantină este unul al dragostei, fără de care nimic nu e, pentru strămoșii noștri și lucrarea rugăciunii lor. Această dragoste e de avut pentru orice cultură din lume, dar cu atât mai mult pentru cea din care în mod real urmăm în tot ce facem. Această dragoste e de avut și pentru catolicii de acum, protestanți și toată pletora de bisericuțe, dar cu atât mai mult pentru ce a rămas pentru a ne susține din vremurile în care eram o singură instituție.

 

Desigur, nu oricine poate avea această dragoste și nu oricine își poate permite să și-o manifeste prin pelerinaj. Pentru a o avea trebuie să îți depășești ereziile filetiste, să pui la locul lor social lumesc nevoile de apartenență și să țintești omenitatea urmând lui Hristos. Pentru a ți-o manifesta e nevoie de instituții ale libertății de circulație și de un nivel economic compatibil cu deplasările la distanță, învățarea mai multor limbi, tot ce e necesar pentru bună educație și a fi civilizat.

 

Omenitatea nu se restrânge la instituții religioase naționale ortodoxe, nu e reflectată nici de organizări ecleziale globale catolice și nici de democrații individualiste protestante. Omenitatea e trans-organizațională, trans-ideologică și trans-națională. Ea e dincolo de toate soluțiile omenești și ne îndreaptă spre acel dincolo de lume, Ierusalimul ceresc, pentru care ne pregătește orice pelerinaj. Pentru omenitate nu ne putem baza decât pe discernământ și instituțiile în diversitatea lor existentă, într-un echilibru dinamic, niciodată atins, mereu de căutat, sub constrângerilor poruncilor iubirii de Dumnezeu și de oameni. Ceea ce privilegiază ortodoxia în raport cu altele e dragostea, posibilitatea de a îmbrățișa prin rugăciune când nu mai ești locuit de sinele tău, ci de Hristos.

 

Nu ne putem aștepta de la state și instituții religioase să susțină omenitatea în mod direct, dar ele sunt materia primă din care se face corabia cu care Biserica nevăzută traversează istoria. Omenitatea se poate urmări numai de către persoane acționând rațional în rolurile lor lumești după cum sunt vremurile, și mai ales în afara acestor instituții, ca oameni.

 

În contextul secolului XXI unitatea oamenilor prin inițiative creștine nu mai e restrânsă la inițiativele instituțiilor. Ecumenism, ortodoxism, sunt inevitabile prin aparatul instituțional, dar pot fi puse între paranteze manifestându-ne libertatea ca persoane. Nu e vorba de a le ignora, ci de a le lăsa să-și manifeste singure pretențiile cărora tot mai puțini li se vor asocia.

 

E vorba de a-ți asuma riscul de a întinde o mână de om după chipul lui Dumnezeu altui om. Așa cum un copilaș care a cules o plăntuță o întinde cuiva despre care crede că poate să îi placă. Și e vorba de a nu refuza darul oferit din inimă, rănind pe cel care îți oferă darul.

 

În loc să ne înghesuim la Roma pe traseele recomandate intensiv de agențiile turistice, putem căuta locurile unde din mozaicurile bizantine ne privesc icoanele rostuite cu mult timp în urmă. Acel timp în care noi nici nu existam ca națiune. În loc să finanțăm un monument kitsch pe undeva prin țară, putem să investim o parte, mică, din bani, ca să ne rugăm la San Teodoro în timpul unei Liturghii, la doi pași de columna lui Traian.

 

Un itinerar creștin ortodox la Roma poate include: San Teodoro, Santa Sabina Aventino, San Clemente, Santi Nereo e Achilleo, San Lorenzo Fuori Le Mura, San Paolo Fuori Le Mura, Santa Constanza, Catacombele San Sebastiano și San Calisto.

 

Am fost și am văzut, am pus degetul și m-am rugat. Pot mărturisi că nu e nici o diferență față de harul locurilor din Țara Sfântă sau Athos. Că nu sunt aceiași oameni îmbunătățiți duhovnicește? Să judece cine a ajuns la această măsură. La Sf. Liturghie la San Teodoro nu a fost nimic diferit față de Bucovina, Prodromu și Sfântul Mormânt. La San Lorenzo, obișnuit ca la noi mi-am lăsat rucsacul undeva spre intrare vizitând, iar după o vreme un creștin de culoare a venit la mine să îmi spună să nu îl mai las, pentru că se întâmplă să mai fie furat. Dar cu ce e asta diferit de Sfântul munte, unde acum câțiva ani toți românii eram priviți cu suspiciune pentru că un român furase salba de la o icoană făcătoare de minuni? Undeva la Sfântul Nil un călugăr rus transparent care nu ținea seamă de aceste atitudini, deja vedea lucrurile pentru fiecare persoană în parte, ne-a primit fără nici o grijă.

 

Să vedem lucrurile, să căutăm omenitatea, instituțiile de stat și religioase nu ne privesc pe noi decât indirect, îi privesc pe care n-au rezistat ispitei a treia de pe munte. Dar când cineva care a căzut în ispită și alegând poziții de mare responsabilitate nu mai poate ieși din joc spune ceva de folos, să îl ascultăm, făcând deosebirea între persoane, ce au făcut de folos și ce au făcut rău. Cuvântul lui Dumnezeu în lume se manifestă numai prin păcătoși.

 

Lucrarea istoriei duce spre creșterea libertății responsabile a oamenilor. Libertatea ne e dată de Dumnezeu, să nu îi respingem darul. Dacă vrem mai multă unitate creștină, putem să ne unim respectând limitele care ar scandaliza șefii de instituții și totodată refuzând delimitările din interese materiale, sociale, politice și pretinse foloase spirituale.

 

Mergem acolo unde putem merge și nu ne poate opri nimeni. Roma bizantină și toată lumea liberă, de la mănăstirile din Arizona la cele din Scoția și lumea largă, sunt un loc de pelerinaj. Iar pentru cine are măsura, orice loc al creației lui Dumnezeu.




luni, 22 mai 2023

Cauze evolutive ipotetice ale provincializării filetiste în ortodoxie și consecințe asupra rezilienței naționale

 

Din punct de vedere evolutiv filetismul, adică așezarea națiunii deasupra omenirii și persoanei în procesul de mântuire, corespunde unei evoluții prin hiperspecializare a ortodoxiei înțeleasă ca fenomen cultural universal.

 

O analiză a evoluției filetismului se poate face la scara milenară a dinamicii istorice a creștinismului și cu titlu ipotetic e rezonabil să presupunem că ortodoxia este specia culturală inițială apărută, din care ulterior s-au desprins entități înrudite. Această presupunere corespunde cu ce afirmă ortodoxia despre ea însăși și este plauzibilă și din punct de vedere al schemelor explicative ale evoluției culturale.

 

Pentru ca specia ortodoxiei să poată supraviețui ea are nevoie de un mediu cultural similar celui în care a apărut. Este o chestiune de cercetare istorică stabilirea variabilelor necesare pentru acest mediu, dar cu titlu ipotetic putem presupune că mediul de creștere are trăsături atât din cultura iudaică și din cea greacă.

 

Vom lua ca ipoteză de lucru că experiența filosofică și democratică greacă antică sunt părți estențiale ale mediului în care a apărut și poate supraviețui specia culturală a ortodoxiei.

 

În acest context, putem formula două ipoteze:

·       Fārā o experiențā filosoficā și democraticā anticà și fàrà memoria lor ortodoxia ca fenomen nu putea și nu poate exista.

·       Prezența filosofiei și a culturii democratice în societate nu sunt suficiente, dar sunt necesare pentru supraviețuirea ortodoxiei.

 

Testarea lor se poate face pe baza unei cercetări istorice asupra dinamicii ortodoxiei în societăți cu diferite caracteristici culturale și politice, la scara de timp relevantă procselor de evoluție culturală.

 

În baza unui astfel de model, filetismul ar evolua prin adaptarea fenomenului cultural și al instituțiilor ortodoxe la un context social și politic în care influența mentalităților filosofice și democratice nu e prezentă, sau din varii cauze dispare. O astfel de situație corespunde creștinării unei națiuni întregi prin decizie de stat, instrumentalizării ortodoxiei pentru stabilizarea unui stat fără tradiții democratice și filosofice, sau respingerii democrației și filosofiei ca epifenomene instituționale autodistructive de felul modificārii mediului în care pot viețui adepții ortodoxiei în sens propriu.

 

În baza acestui model, având în vedere că ortodoxia continua să existe, se poate trage concluzia că există zone culturale, posibil cea grecească, în care caracteristicle esențiale ale mediului cultural complex originar contiună să existe și să permită adaptarea continuā a interfeței lumești a nucleuului duhovnicesc al ortodoxiei la condițiile istorice mereu noi. Funcția culturii democratice și a gândiri de tip filosofic ar fi de a facilita producerea de mutații culturale în zona flexibilă a ortodoxiei și acceptarea lor socială, tocmai pentru a proteja nucleu tare imuabil în condiții istorice variabile.

 

Din perspectivă aplicativă este important de observat că speciile hiperspecializate nu mai au potential de evoluție, existența lor depinzând strict de existența condițiilor în care au evoluat. Nu ne putem aștepta ca filetismul ortodox să evolueze spre altceva, în particular spre specia culturală universală a orotodoxiei, adică să aibă loc o evoluție în sens invers celei întâmplate. Tot ce este posibil din punct de vedere evolutiv pentru adaptare la scară de societate ca întreg și de stat este coexistența speciei ortodoxe originare cu cea filetistă, iar pentru aceasta ambele trebuie să aibă condiții de existență corespunzătoare separate social și/sau spatial. O specie culturală filetistă care are monopol social nu va putea decât să se apere pentru a supraviețui și să încerce să păstreze condițiile de mediu ultraspecalizate în care poate supraviețui. Reziliența națională se va reduce la rezistență și elasticitate, fără să mai poată exista adaptabilitate și capacitate de transformare păstrând și extinzând funcțiile.

 

Cadrul analitic schițat poate fi aplicat pentru intepretarea polarizărilor rural/urban în instituția ortodoxă românească, a polarizărilor între biserici ortodoxe naționale, pentru analiza relației centru – periferie/provincie în ortodoxie cu derivatele ei culturale (filetism și cazul particular al ortodoxismului romînesc) la diferite scări de complexitate, pentru interpretarea istoriografiei existente a bisericilor ortodoxe (de exemplu la noi istoria BOR scrisă de Pr. Păcurariu vs. istoria d-lui Schmitt).

 

Prin elaborarea mai detaliată în urma unor cercetări inter-disciplinare cadrul analitic poate sugera căi de acțiune la nivelul mediului pentru creșterea ponderii ortodoxiei în sens propriu în spațiul social românesc în raport cu varianta evoluată filetist. Investiții de folos ortodox ar putea fi, ipotetic, în domeniul educației, culturii democratice și cercetării filosofice. În condițiile din România zilei de azi, aceste investiții ar putea duce la creșterea rezilienței naționale.

vineri, 20 ianuarie 2023

Despre distincția ortodoxie - ortodoxism

 

Dumnezeu nu are nevoie de gândire analitică și de structuri arhitectonice discursive. Persoana Logos transcende modul de gândire uman, de unde și limitele oricărei reprezentări filosofice în teologie.

 

Când în situația noastră de oameni gândim analitic și structural efortul e de folos numai dacă urmează un efort similar de sinteză, personal sau în echipă, de reprezentare a întregului și validare a reprezentării sintetice în raport cu observațiile la scara respectivă de complexitate. Iată câteva exemple:

·       dacă vorbim despre teologie validarea e la scara cosmică și a nevizibilelor, cazul Sf. Isaac Sirul.

·       dacă vorbim despre mediu natural validarea e la scara tuturor proceselor de toate scările din mediu în interacțiune, așa cum sunt abordate în toate disciplinele relevante.

·       dacă vorbim despre mediu social validarea e la scara tuturor proceselor sociale de toate scările, de la psiho-sociale la mocroeconomice și politice.

 

Se poate observa cât de mult vorbim fără nici o acoperire, adică imitând parțial ce spun cei care au făcut o validare. Uneori cât de mult vorbim fără a înțelege ce vorbim, din varii motive și nevoi.

 

Un caz particular e distincția ortodoxie-ortodoxism. Valoarea ei analitică e numai prin sinteză a proceselor specifice fiecărui termen, duhovnicești vs. ideologice. Validarea ei e la scara socială macro și transcendentă/nevizibilă a societăților cu oameni care se angajează în diferite grade în viață creștină. Scoasă din acest proces de analiză-sinteză-validare distincția poate fi deturnată spre a face rău și a judeca. Așezată în acest proces poate fi de folos la înțelegerea cu mintea umană până la un punct a lucrării binelui și răului în lume. Validarea completă ca proces, cu posibilitatea de invalidare, se face la judecata de apoi.

 

Am mai putea observa că în disciplinele științifice validarea imaginii asupra realității descrise ca întreg livrate publicului nu e inclusă, numai cea la nivel mic ipotetic și teoretic, a părților întregului. Altfel spus, știința e comunicată și popularizată fără validare. Nu are de ce să se mire nimeni că adesea e invalidată existențial, prin experimentarea consecințelor viziunii respective asupra lumii de către oamenii care o adoptă necritic. Responsabilitatea suferinței respective aparține comunităților de oameni de știință și celor care adoptă un mod de gândire necritic.

 

Validarea descrierilor științifice ca întreg se poate face la scară de gândire filosofică, iar validarea modurilor de gândire filosofice se poate face la scară duhovniceacă. Instrumentarul metodologic al acestui test este de tip științific și filosofic, dar conținutul semantic nu este științific sau filosofic.

sâmbătă, 19 martie 2022

Contribuții civice despre ortodoxie și ortodoxism, 2013-2021

 Iordache V., 2013, Este bine pentru români că nu poate exista un dialog între știință și ortodoxie, 29 aprilie 2013, https://www.contributors.ro/este-bine-pentru-romani-ca-nu-poate-exista-un-dialog-intre-%C8%99tiin%C8%9Ba-%C8%99i-ortodoxie/

 

Iordache V., 2013, Pe unde a intrat diavolul în istorie? 28 octombrie, https://www.contributors.ro/pe-unde-a-intrat-diavolul-in-istorie/

 

Iordache V., 2014, Un argument pentru implicarea în politică a ortodocșilor eurofili, 14 aprilie 2014, https://www.contributors.ro/un-argument-pentru-implicarea-in-politica-a-ortodoc%C8%99ilor-eurofili/

 

Iordache V., 2014, Ce este Victor Ponta în Biserică, 24 octombrie, https://www.contributors.ro/ce-este-victor-ponta-in-biserica/

 

Iordache V., 2014, Între un pseudo-ortodox și un creștin alegerea rațională este Klaus Johannis, 8 noiembrie, https://www.contributors.ro/intre-un-pseudo-ortodox-%c8%99i-un-cre%c8%99tin-alegerea-ra%c8%9bionala-este-klaus-johannis/

 

Iordache V., 2015, Ortodoxie, adevăr, Imre Lakatos, martie, https://www.lapunkt.ro/2015/03/ortodoxie-adevar-imre-lakatos/

 

Iordache V., 2015, Prostia legionar-ortodoxistă a dat năvală în spațiul public: cazul Singer, 23 mai, https://www.contributors.ro/prostia-legionar-ortodoxista-a-dat-navala-in-spa%c8%9biul-public-cazul-singer/

 

Iordache V., 2015, De ce nu pun fundă tricoloră crucii, august, https://www.lapunkt.ro/2015/08/de-ce-nu-pun-funda-tricolora-crucii/

 

Iordache V., 2015, Liniște interioară creștină vs. liniște interioară hindusă, 26 august, https://www.contributors.ro/lini%c8%99te-interioara-cre%c8%99tina-vs-lini%c8%99te-interioara-hindusa/

 

Iordache V., 2015, Opinii după vizite la Cambridge şi în Ţara Sfântă, 12 decembrie, https://www.contributors.ro/opinii-dupa-vizite-la-cambridge-si-in-tara-sfanta/

 

Iordache V., 2016, Depre talibanismul științific și religios, pe bani și gratis, 9 februarie, https://www.contributors.ro/depre-talibanismul-%c8%99tiin%c8%9bific-%c8%99i-religios-pe-bani-%c8%99i-gratis/

 

Iordache V., 2016, Despre Kant din perspectiva sa târzie şi duhovnicească, 2 mai, https://www.contributors.ro/despre-kant-din-perspectiva-sa-tarzie-si-duhovniceasca/

 

Iordache V., 2016, „Altfel despre Părintele Arsenie Boca” – note de lectură, 28 mai, https://www.contributors.ro/altfel-despre-parintele-arsenie-boca-note-de-lectura/

 

Iordache V., 2017, Ce au de făcut creştinii mireni în chestiunea guvernării actuale, aprilie, https://www.lapunkt.ro/2017/04/ce-au-de-facut-crestinii-mireni-in-chestiunea-guvernarii-actuale/

 

Iordache V., 2018, Despre excomunicarea lui Hristos din Biserică, https://www.contributors.ro/despre-excomunicarea-lui-hristos-din-biserica/

 

Iordache V., 2018, Despre păstrarea harului când ești om de știință, 25 noiembrie, https://www.contributors.ro/despre-pastrarea-harului-cand-e%c8%99ti-om-de-%c8%99tiin%c8%9ba/

 

Iordache V., 2018, Politica lui Hristos, 19 decembrie, https://www.marginaliaetc.ro/virgil-iordache-politica-lui-hristos/

 

Iordache V, 2019, Mafia filorusă românească supune Uniunea Europeană unui test de stress, 15 februarie 2019, https://www.contributors.ro/mafia-filorusa-romaneasca-supune-uniunea-europeana-unui-test-de-stres/

 

Iordache V., 2019, Despre ortodoxism, 17 februarie 2019, https://www.contributors.ro/despre-ortodoxism/

 

Iordache V., 2019, Tezaurul oricărei patrii, 18 martie, https://www.marginaliaetc.ro/virgil-iordache-tezaurul-oricarei-patrii/

 

Iordache V., 2019, A fi creștin, a gândi și a performa operational, 15 iulie, https://www.marginaliaetc.ro/virgil-iordache-a-fi-crestin-a-gandi-si-a-performa-operational/

 

Iordache V., 2020, Un reper pe drumul gândirii : luminişul dintre Biserica Luminii şi lumina statului, 17 aprilie, https://www.contributors.ro/un-reper-pe-drumul-gandirii-luminisul-dintre-biserica-luminii-si-lumina-statului/

 

Iordache V., 2020, Eroii acestei Învieri sunt preoţii noştri, 19 aprilie, https://www.marginaliaetc.ro/virgil-iordache-eroii-acestei-invieri-sunt-preotii-nostri/

 

Iordache V., 2020, Cercetarea filosofică din perspectivă creștină, 29 mai, https://www.marginaliaetc.ro/virgil-iordache-cercetarea-filosofica-din-perspectiva-crestina/

 

Iordache V., 2020, Despre “prigonirea” creștinilor în pandemie și fenomene conexe, 4 august, https://www.contributors.ro/despre-prigonirea-crestinilor-in-pandemie-si-fenomene-conexe/

 

Iordache V., 2020, Dincolo de ecumenism și ortodoxism, 21 august, https://www.marginaliaetc.ro/virgil-iordache-dincolo-de-ecumenism-si-ortodoxism/

 

Iordache V., 2020, Permanențele omenității noastre – note de lectură la cartea “Isus al meu”, 22 septembrie, https://www.contributors.ro/permanentele-omenitatii-noastre-note-de-lectura-la-cartea-isus-al-meu/

 

Iordache V., 2021, Note de lectură la cartea “Despre destin”, 31 mai, https://www.marginaliaetc.ro/virgil-iordache-note-de-lectura-la-cartea-despre-destin/